Ghinioanele par să se țină lanț de fermierii români din zona de Sud și de Est a României. Afectați, pe rând, de creșterile de prețuri provocate de războiul din Ucraina, dar și de criza cerealelor provenite din țara vecină, care anul trecut a dus la proteste masive de stradă, agricultorii au fost loviți în acest an de efectele secetei năprasnice care s-a abătut peste mai toate regiunile. Situația este atât de gravă încât, în multe locuri, la peste un metru adâncime pământul este uscat. Alături de valurile de căldură extremă care au fiert România săptămâni la rând, situația s-a tradus printr-un dezastru de proporții pentru foarte mulți fermieri, care și-au văzut culturile distruse aproape în întregime. Spre exemplu, doar în județul Olt, mii de hectare de porumb și floarea-soarelui au fost calamitate în proporție de 100%. Iar astfel de situații s-au înregistrat în numeroase județe, în special din zonele de Sud și Est.
Sprijinul statului, de trei ori mai mic decât speranțele agricultorilor
Reprezentanții fermierilor spun că, per ansamblu, costurile de înființare a culturilor se ridică la cel puțin 1.000 de euro, la care se vor adăuga alte costuri, pentru tocarea plantelor care au fost arse practic de soare. Cu toate astea, ei au cerut oficialilor din agricultură despăgubiri de cel puțin 3.000 de lei/hectar, ceea ce echivalează cu aproximativ 600 de euro/hectar. Spre dezamăgirea lor, ministrul agriculturii, Florin Barbu, vorbește despre un sprijin de până la 200 de euro pe hectar, adică de trei ori mai mic decât așteptările fermierilor. „Obligatoriu trebuie să plătim calamități către fermieri. Eu și ministrul de finanțe avem datoria să identificăm aceste sume, pentru că așa cum spuneam, putem avea 2 milioane de hectare, atât culturi de primăvară, cât și culturi de toamnă, afectate (de secetă – n.red.). Datoria mea, ca ministru, și a ministrului de finanțe, domnul Boloș, este să găsim sumele necesare să plătim aceste despăgubiri. Cred că un cuantum, la suprafața totală calamitată, pe medie, ar fi undeva între 200 și 250 de euro (pe hectar – n.red.), ca să fim realiști, să putem ajuta fermierii români“, a precizat ministrul Florin Barbu (foto).
Însă nu este clar când ar putea fermierii să beneficieze de acel ajutor deoarece șeful de la agricultură recunoaște practic că nu se știe încă de unde ar urma să scoată aproape 200 de milioane de euro, o sumă foarte mare pentru bugetul României, asta în condițiile în care țara noastră este deja campioană la deficit bugetar în UE.
Fermierii declară război rachetelor antigrindină
În condițiile în care cea mai mare parte a terenurilor agricole nu sunt irigate, ci depind de precipitațiile căzute în lunile călduroase, fermierii cer guvernului să oprească folosirea rachetelor antigrindină. O astfel de solicitare a venit recent din partea fermierilor din județul Vrancea, care spun că acele rachete fac ca norii de ploaie să dispară, ceea ce adâncește deficitul pluviometric. Fermierii au decis să strângă chiar semnături pentru închiderea sistemului antigrindină din județ. Se pare însă că agricultorii vrânceni nu sunt singuri, un document similar fiind înaintat și de către fermierii din Prahova.
Pierderi de miliarde de euro în 2024
Recent, fondatorul „Agricolumn“, Cezar Gheorghe, spune că seceta din acest an a produs pierderi care depășesc 2,5 miliarde de euro. „Lipsa apei, asociată cu temperaturile extreme, a decimat agricultura României: minus 6 milioane de tone la porumb, minus 1 milion de tone la grâu, minus 0,4 milioane de tone la rapiță, minus 0,8 milioane de tone la semințe de floarea- soarelui. Sunt pagube incomensurabile, venituri care nu mai alimentează conturile fermelor, venituri care nu mai constituie aport la PIB-ul României, venituri care nu mai pot constitui baza de impozitare pentru Bugetul statului“, afirma expertul pe probleme de agricultură al Mișcării „România Renaște!”, care spunea că statul român trebuie să investească rapid în crearea rețelei și a infrastructurii de apă, astfel încât fermierii să nu mai fie dependenți de vreme.
