Majoritatea analiștilor care au răspuns la sondajul efectuat în mai de CFA România anticipau o reducere a ratei inflaţiei la jumătatea anului viitor până la 5,45%. Leul nu a profitat de datele prezentate de INS, în condițiile existenței un ușor sentiment de aversiune față de risc la nivel regional și a majorării deficitului balanţei comerciale în primele cinci luni cu 1,230 miliarde euro (11,1% față de perioada similară din 2023) la 12,288 miliarde euro. După trei ședințe consecutive de scădere, cursul euro a crescut joi de la 4,9736 la 4,9745 lei, după ce culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,973 – 4,975 lei.
După scăderile de la începutul săptămânii, care au apropiat indicii ROBOR de valoarea de 5,75%, cu cât sunt remunerate depozitele plasate de bănci la BNR, piața monetară s-a stabilizat. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.
Reamintim că la prezentarea din mai a ultimului Raport asupra inflației, banca centrală a ridicat prognoza de inflaţie pentru finalul anului de la 4,7 la 4,9%, anticipând o valoare de 3,5% la sfârşitul lui 2025.
