Documentul ajuns pe masa aleşilor locali trebuie adoptat, spun reprezentanţii primăriei, în vederea finanţării proiectelor în cadrul Programului Regional Sud- Vest Oltenia 2021-2027, Prioritatea 7 – Dezvoltare teritoriala sustenabilă. Studiul, realizat de o firmă craioveană de profil, a analizat şi selectat toate zonele de regenerare urbană de pe raza municipiului Craiova, specificând tipul de zonă care trebuie abordată, în funcţie de nevoile de dezvoltare identificate şi de potenţialul zonei. În cadrul Studiului privind zonele de regenerare urbană, au fost analizate 16 zone din municipiul Craiova, au fost identificate problemele cu care se confruntă acestea şi au fost propuse unele recomandări generale la probleme identificate în zonele care necesită intervenţii de regenerare urbană, evidenţiind elementele ce vor influenţa funcţiile urbane şi caracteristicile acestora. ,,Studiul privind zonele de regenerare urbană în municipiul Craiova” a prioritizat zonele de regenerare urbană sub aspectul urgenţei intervenţiei propuse. Gradul crescut de urgenţă a fost dat de 5 zone în care sunt necesare intervenţii majore sau cuprind obiective ce trebuie protejate, respectiv zona Centru, 1 Mai, Obedeanu, Fratii Buzeşti, Coşuna”, se arată în raportul întocmit de funcţionarii Primăriei Craiova.
Regenerare pas cu pas: Demolaţi gardurile, ascundeţi AC-urile!
Urbaniştii angajaţi de primărie au venit cu un set de recomandări general aplicabile zonelor studiate, precum şi propuneri punctuale pentru fiecare dintre zonele studiate. Trebuie spus că studiul de aproximativ 200 de pagini recomandă cu căldură unele din iniţiativele deja abordate ca proiecte-pilot de administraţia locală, precum picturile murale sau spaţiile verzi pe verticală, pe faţadele blocurilor. În contrapartidă, taman când edilii au bifat probabil suta de km de gard achiziţionat, se recomandă eliminarea acestora din zona de blocuri, la pachet cu alte măsuri menite să schimbe atmosfera prin cartiere.
Iată cum arată setul de recomandări generale emis de urbanişti: 1.Regândirea circulaţiilor în zonele aglomerate, construirea de pasaje pentru separarea principalelor artere care se intersectează (acolo unde este cazul), lărgirea şi lungirea zonelor pentru acces la dreapta cu semafor intermitent (acolo unde este cazul), interzicerea accesului la stânga în intersecţii (acolo unde este cazul), construirea de parcări supraetajate sau parcări inteligente (acolo unde este cazul); 2. Amenajarea unor facilităţi de sport şi agrement în apropierea locuinţelor prin regândirea spaţiilor existente (spaţii neutilizate, neamenajate) sau prin reconfigurarea acestora (regândirea delimitărilor) inclusiv a terenurilor şcolilor după terminarea programului de învăţământ; 3. Crearea de spaţii sau zone verzi noi în zonele neamenajate (teren viran), redelimitarea zonelor de parcare şi a zonelor verzi adiacente, trecerea în îngrijirea primăriei a anumitor spaţii verzi din zonele de blocuri sau modificarea regulamentului local de urbanism care să transfere sarcina întreţinerii zonelor verzi către asociaţiile de locatari împreună cu un set de măsuri coercitive / recompensatorii după caz; 4. Revitalizarea cromatică a faţadelor cu ocazia anvelopării blocurilor, executarea de picturi murale în zonele cu calcane de mari dimensiuni, plantarea de plante agăţătoare după principiul grădinilor verticale; 5. Amenajarea, regândirea zonelor existente degradate prin amplasarea de mobilier urban, crearea de zone de promenadă şi agrement; 6. Realizarea de borduri înalte în zonele susceptibile la parcare abuzivă pe zona verde; 7. Înlăturarea împrejmuirilor spaţiilor verzi din zonele de blocuri, transformarea lor în spaţii deschise şi eliminarea construcţiilor provizorii din zonele verzi adiacente blocurilor; 8. Introducerea prin regulament local de urbanism a obligativităţii ca din faza de proiectare unităţile exterioare ale aparatelor de aer condiţionat să fie mascate cu elemente arhitecturale sau decorative; 9. Interzicerea prin regulament local de urbanism a închiderii balcoanelor pentru blocurile noi, iar în cazul reanvelopării termoizolante a blocurilor vechi, refacerea de o manieră unitară a închiderii balcoanelor; 10. Plantări de arbori de aliniament şi înlocuire arbori degradaţi; 11. Atragerea în parteneriat a proprietarilor privaţi în plantare de arbori 12. Limitarea/interzicerea colantării vitrinelor şi a anvelopării clădirilor în mashuri”.
Mihai şi a lui ceată la Mercur
Dintre zonele considerate prioritare la regenerare, cele mai ample intervenţii se anunţă în Centru. Mai ales în Piaţa Mihai Viteazul, care va fi reconfigurată, dotată cu o nouă arteziană, cu spaţii expoziţionale subterane pe două niveluri. „Se propune mărirea platoului pieţei până la limita vestică a magazinului Mercur. Având în vedere diferenţa de nivel între cota platoului şi cota străzii Ion Maiorescu, se propune realizarea a două nivele parţial subterane care să funcţioneze ca spaţii expoziţionale sau de organizări de evenimente. Ambele nivele vor fi deschise pe latura de vest şi închise pe celelalte laturi. Iluminatul natural se va putea realiza la nivelul -1 şi zenital prin realizarea unui plafon superior cu elemente de sticlă circulabilă. La nivelul cotei +/- 0.00 al platoului pieţei, se va reface fântâna astfel încât să fie circulabilă când jocurile de apă nu sunt funcţionale, astfel încât cu ocazia organizării de evenimente ample întregul platou al pieţei să fie disponibil. Pe latura de vest a platoului se va studia necesitatea realizării unor elemente care să delimiteze simbolic vizual pe toate laturile, dar care să nu obtureze perspectiva către cornişa dealului Bucovăţ din ariere-plan”, se arată în studiu.
Una din variantele de delimitare vizuală este un portic populat cu statui ale marilor personalităţi oltene care ar urma să străjuiască statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul. Mari transformări se anunţă şi pe Calea Unirii: „După 1990, urmare a retragerii statului din societăţile comerciale, Calea Unirii, prin transformare în stradă de restaurante, s-a pierdut apetitul publicului pentru promenadă în aceasta zonă. Acest studiu propune redarea arterei caracterul exclusiv de arteră pietonală. Se recomandă realizarea a două aliniamente de arbori care să asigure umbră pe perioada de vară caniculară. Pavimentul va fi astfel realizat încât să se permită udarea rădăcinii arborilor. (…) Aliniamentul va fi întrerupt prin realizarea unei fântâni la intersecţia Căii Unirii cu strada Lipscani. Promenada va putea păstra atributul de arteră exclusiv pietonală până la intersecţia cu strada Ştirbei Vodă chiar şi doar ocazional”.
Penitenciarul Craiova, Mica Bastilie a alianţei PSD-PNL
Autorii studiului mai propun şi o nouă „axă culturală” în centru, între Teatrul National şi Opera Romană. „Este o axă virtuală între trei din cele mai importante instituţii de cultură ale oraşului: Teatrul Naţional Marin Sorescu, Muzeul de Artă şi Opera Romană, aceasta axă poate deveni una reală. Recomandăm ca aleea Teatrului să primească un paviment cu virtuţi pietonale fără să îşi piardă atributul carosabil. Pavimentul curţii interioare a Palatului Jean Mihail va trebui întregit de aceeaşi manieră cu platoul deja realizat pe latura de est a edificiului. Acest paviment va fi completat prin realizarea unui gard monumental identic cu cel istoric de la Calea Unirii. Trotuarul străzii Mihai Viteazul va continua axa sus menţionată. Curtea Muzeului de Artă va fi gazda unor evenimente cu atribut cultural cu desfăşurare în aer liber precum proiecţii de film, teatru, concerte, târguri săptămânale de carte veche, numismatică, filatelie etc”, se arată în cuprinsul studiului.
O altă zonă de promenadă ar urma să fie realizată urmând firul bulevardului 1 Mai, între Ciupercă şi Parcul Romanescu, zona fiind de asemenea inclusă între cele 5 prioritare pentru proiecte de regenerare urbană. Din celelalte zone, plasate mai la coadă, ar fi de remarcat un obiectiv care poate avea şansa unică de a fi aprobat de ambele partide din majoritatea de la guvernare, lucru extrem de rar în Bănie. Este vorba despre desfiinţarea/demolarea penitenciarului Craiova, de pe strada Vasile Alecsandri. Măsura a fost inclusă în urmă cu patru ani pe lista de obiective a candidatului PNL la Primăria Craiova de la acea dată, Nicolae Giugea. Acum este recomandată cu căldură în studiul propus Consiliului Local Municipal dominat de PSD.