Într-o lume în care apocalipsa climatică nu mai reprezintă de mult timp doar o amenințare fără noimă, ci o certitudine care se manifestă din ce în ce mai des chiar pe continentul nostru, necesitatea unei abordări științifice a problemelor de mediu a devenit o obligație care ar trebui să existe pe agenda fiecărui guvern responsabil. Episoadele de caniculă ucigătoare devin din ce în ce mai dese în Europa, iar consecințele temperaturilor deosebit de ridicate se întâlnesc la tot pasul: incendii în Grecia și Spania, furtuni și tornade care devastează regiuni întregi din Italia sau Portugalia ori râuri și lacuri secate pe tot cuprinsul bătrânului continent. În ultimii douăzeci de ani, schimbările climatice, care se derulează într-un ritm galopant, împing societatea spre un deznodământ desprins parcă din peliculele de groază hollywoodiene, iar încercările societăților occidentale de reformă în domeniul poluării par timide și, cel mai probabil, tardive în raport cu realitatea.
Chiar și în aceste condiții deloc fericite în care ne găsim în prezent, noi, europenii, raportat la ceea ce se întâmplă în unele țări din Asia sau Africa, părem a fi mult mai conștienți de consecințele dezastruoase ale unei poluări continue și în creștere cu care ne confruntăm la acest început de secol. Din păcate, chiar și puține și impuse cu întârziere, măsurile de combatere a poluării legiferate de organismele europene riscă să nu genereze vreun efect pozitiv și imediat atâta timp cât pe alte continente, țări imense, de dragul competitivității economice, refuză cu obstinație impunerea unor standarde de poluare care să asigure un viitor respirabil dacă nu pentru noi, măcar pentru copiii noștri.
Nu este suficient ca Europa și America de Nord să își calibreze economiile astfel încât să fie mult mai prietenoase cu mediul înconjurător. Întreaga planetă ar trebui să facă același lucru, sacrificând, poate, o bunăstare efemeră în speranța unui viitor mai blând pentru generațiile care ne urmează. În caz contrar, probabil nu peste sute, ci peste zeci de ani, Pământul așa cum îl știm acum și cum l-am moștenit de la părinții noștri, va fi doar o dulce amintire.
Alin Stoica – deputat ALAR


