Procedura de achiziţie pentru realizarea studiilor geotehnice şi a expertizelor a fost lansată de mai-marii judeţului în prima zi lucrătoare a acestui an cu termen de depunere a ofertelor de numai opt zile. CJ Dolj are în plan reabilitarea unui lot de clădiri care îi aparţin, dar administrate fie de Direcţia de Asistenţă Socială din subordine, fie de unităţi medico-sociale din judeţ. „Au fost identificate clădiri publice aflate în proprietatea judeţului Dolj din domeniul social pentru care se poate obţine finanţare din fonduri europene nerambursabile în perioada de programare 2021 – 2027 în vederea realizării unor intervenţii de renovare şi modernizare a acestora care să asigure îmbunătăţirea fondului construit pentru abordare integrată eficienţei energetice a reducerii riscului la incendiu şi a tranziţiei către clădiri verzi şi inteligente”, se arată în caietul de sarcini întocmit de funcţionarii CJ Dolj.
Imobile din Filiaşi, Craiova, Dioşti, Pleniţa şi Cetate
Conform documentaţiei postate în sistemul electronic de achiziţii publice, sunt avute în vedere nu mai puţim de opt imobile deţinute de administraţia judeţeană pe raza judeţului Dolj. În primul rând este vorba de şase clădiri administrate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj situate în: Filiaşi, pe strada Racoţeanu o suprafaţă de 1040 mp; Craiova pe Aleea Toamnei, cu o suprafaţă de 1327 m²; în localitatea Dioşti, pe strada Şantierului, unde avem trei clădiri tip cămin cu suprafeţe de 580 m², 212 m², respectiv 393 m² precum şi un centru de recuperare a copilului cu handicap sever, cu o suprafaţă de 297 de metri pătraţi. Alte două imobile prinse în planurile de reabilitare ale consiliului judeţean sunt administrate de două unităţi medico-sociale din judeţ, respectiv Unitatea medico-socială Pleniţa, unde va fi reabilitat un pavilion de spital cu suprafaţă de 2000 m² şi Unitatea medico-socială Cetate care propune spre reabilitare de asemenea un pavilion cu o suprafaţă de 602 m².
Administraţia judeţeană intenţionează să pună mâna pe fonduri europene destinate tranziţiei către energia verde, ultima modă în materie de finanţare europeană, venită să înlocuiască deja clasica reabilitare termică, principala sursă de finanţare în ultimii ani a proiectelor de modernizare a clădirilor publice din ţară. Pentru aceasta însă, reprezentanţii CJ au nevoie să se convingă că imobilele cu pricina pot „duce” investiţiile pe care le preconizează şi că nu se vor prăbuşi înainte să devină verzi şi inteligente. Pentru pregătirea aplicaţiei în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt necesare astfel documentaţii tehnico-economice precum studiul geotehnic şi expertiza tehnică în vederea stabilirii stării tehnice a fiecărei construcţii în parte, „pentru evaluarea capacităţii de satisfacere a cerinţei de rezistenţă şi stabilitate şi fundamentarea măsurilor de intervenţie din punct de vedere tehnic, economic, funcţional, urbanistic şi arhitectural pentru reducerea riscului seismic” al acestora. „Pentru realizarea corectă şi fără sincoparea documentaţiilor tehnico-economice ce se vor realiza având la bază studiul geotehnic şi expertiza tehnică a construcţiilor existente, expertul tehnic are obligaţia să examineze în detaliu construcţiile rezistente, să culeagă toate informaţiile pe care le consideră necesare, să elaboreze toate calculele, testele, încercările, studiile necesare conform prevederilor şi prescripţiilor tehnice în domeniu, astfel încât soluţiile şi măsurile de intervenţie pe care le propune şi fundamentează să fie corecte clar detaliate şi să ofere toate informaţiile necesare pentru respectarea cerinţelor fundamentale prevăzute de lege”, se arată în documentaţia de atribuire.
