Scăderea a coincis cu controlul Consiliului Concurenţei la cele 10 bănci ale căror cotaţii stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile înţelegeri făcute de instituţiile financiare cu scopul creşterii dobânzilor. La începutul anului, indicele la 3 luni se situa la 3,02% şi a atins în data de 26 octombrie un maxim de 8,21%. La rândul său, indicele la şase luni a urcat de la 3,14% la 8,31%. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,94 la 7,91%, minim care nu a mai fost atins din 22 septembrie. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 8,11 la 8,08% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 8,30%. Tendinţa de scădere către nivelul actual al dobânzii pentru facilitatea de creditare (rata lombard), care este de 7,75%, va putea continua, atâta vreme cât, în opinia analiştilor BCR, banca centrală „nu va mai creşte ratele de dobândă la începutul anului viitor”.
Majorarea cererii de valută venită din partea importatorilor şi creşterea aversiunii faţă de risc au readus euro aproape de maximul istoric de 4,9495 lei, atins în urmă cu mai mult de un an. Aceasta a făcut ca leul să se aprecieze faţă de începutul anului în raport doar cu euro cu 0,2%. Cursul euro a crescut de la 4,8982 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9418 lei, la sfârşitul ei. Lunea aceasta media a fost stabilită la 4,9417 lei, când tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,942 – 4,947 lei, după ce înainte de deschiderea pieţei româneşti cotaţia euro a coborât până la 4,916 lei. Proiecţiile referitoare la media care se va înregistra la sfârşitul anului fluctuează între 4,95 şi 5 lei/euro. Principalul pericol este reprezentat de creşterea deficitului de cont curent al balanţei de plăţi, care conform datelor publicate de BNR a crescut în primele nouă luni la 20,2 miliarde euro. Analiştii Băncii Transilvania văd o majorare în acest an a raportului deficit de cont curent/PIB la 8,6%, în timp ce analiştii de la BCR văd o creştere la 9,1% din PIB. Moneda unică s-a menţinut peste pragul de 1 dolar, iar cotaţiile au scăzut de la un maxim de 1,0437 dolari, miercurea trecută, la 1,0226 – 1,0333 dolari, lunea aceasta, odată cu creşterea temerilor că autorităţile de la Beijing nu vor relaxa măsurile de izolare anticovid, după înregistrarea primul deces provocat de Covid-19 începând cu luna mai. Media dolarului american a crescut de la 4,7020 la 4,8287 lei.
Cursul francului elveţian a urcat de la 5,0061 şi 5,0346 lei, în timp ce media lirei sterline a crescut de la 5,5750 la 5,7040 lei.
La începutul acestei săptămâni, bitcoin revenea spre pragul de 15.000 de dolari şi fluctua între 15.899 şi 16.264 dolari, consecinţă a scandalului provocat de falimentul platformei FTX de tranzacţionare a criptomonedelor. La rândul său, ether cobora la 1.105 – 1.142 dolari.