Primarul comunei Călăraşi din sudul judeţul Dolj, Sorin Sandu, afirmă că gradul de secetă din zonă este unul fără precedent, iar din cauza acestui fenomen prelungit cultura de porumb a fost afectată aproape în totalitate, iar fântânile şi canalele de apă au secat, fiind redusă şi pânza freatică. Edilul a declarat la începutul săptămânii că i-a informat pe deţinătorii de animale din comună ca, în situaţia în care au probleme majore în alimentarea cu apă, să anunţe pentru a fi ajutaţi primii în acest sens. „Dacă au unde să depoziteze temporar apa, îi putem ajuta cu aducerea unor cantităţi de până la 5 tone de apă, până după trecerea acestei perioade de secetă. Este o măsură de anticipare a unor probleme. Acum două zile a venit un cioban care avea apă în mod natural în nişte canale şi m-a rugat omul să îi trimit buldoexcavatorul şi să mai sap acolo şi i-am trimis buldoexcavatorul şi i-am săpat şi mi-am dat seama că ar putea fi şi alţii în situaţia asta. Cine are nevoie să vină şi le trimit apă, pentru că avem două cisterne, una pentru pompieri şi cu cealaltă le pot duce la 7-8 zile câte o cisternă, cu condiţia să o depoziteze în condiţii bune să o poată folosi. Au avut nişte fântâni şi puţuri forate, dar au secat şi sunt cu apa la limită“, a declarat, pentru Agerpres, primarul din Călăraşi.
Conform edilului, în acest moment există o singură fântână cu apă potabilă pe raza localităţii pe care primăria a indicat-o public să fie folosită.
Culturile de porumb, compromise
Sorin Sandu a mai spus că, din nefericire, culturile de porumb ale locuitorilor din comună sunt compromise aproape în totalitate şi estimează că, în ceea ce priveşte întreaga Luncă a Dunării, procentul tinde spre 70%.
„Avem circa 1.000 hectare de porumb la Călăraşi. La noi este mult mai gravă situaţia, pentru că nicio plantă nu poate rezista la 60-70 grade Celsius pe sol, cât este aici temperatura pe nisip. I-a ars rădăcinile şi s-a terminat.
Or, porumbul degeaba îl mai vedem în picioare, pentru că bobul nu se mai formează. Iar situaţia aceasta este în Lunca Dunării, nu oriunde. Ar mai fi fost nevoie de o ploaie, de o apă mai bună şi majoritatea culturii de porumb s-ar fi făcut. Însă acum ne confruntăm cu o calamitate de excepţie, situaţie care excede cadrul legal. Situaţia de acum este fără precedent şi ar fi nevoie de un act normativ care să sprijine cererea oamenilor afectaţi măcar pentru cultura de porumb. Este o situaţie excepţională având în vedere că acum debitul Dunării este mai mic decât nivelul istoric din 1991, dar mai mult decât debitul Dunării acum e vorba de pânza freatică, iar ea nu mai există. Au secat jumătate din fântâni şi sunt otrăvite cu nitriţi şi nitraţi. M-am uitat în registrul de decese şi neoplasmele sunt la ordinea zilei“, a mai afirmat primarul Sorin Sandu.
Irigaţiile, imposibile din pricina nivelului scăzut al Dunării
Problemele agricultorilor din partea de sud a judeţului sunt amplificate şi de faptul că, de aproape două săptămâni, nivelul Dunării a scăzut atât de mult încât a făcut imposibilă alimentarea staţiilor de pompare care ar fi trebuit să asigure apa pentru sistemul de irigaţii. Conform reprezentanţilor ABA Jiu, debitele Dunării sunt la mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august. Concret, la intrarea în ţară, debitul este de numai 1.950 mc/s, faţă de 4.300 mc/s, la cât se situează media acestei luni. Iar situaţia nu se va schimba prea curând, specialiştii avertizând că, după o uşoară creştere, din data de 7 august Dunărea va intra într-un proces de scădere.
