„Agent Green a oferit Guvernului încă din februarie 2021 o serie de propuneri în scris pentru a cheltui judicios aceşti bani însă soluţiile propuse au fost ignorate. Propunerile organizaţiei au inclus folosirea fondurilor de la CE pentru creşte suprafaţa împădurită a ţării de la 29% la 40% până în anul 2032, adică aproape 3 milioane de hectare de terenuri agricole abandonate şi degradate cu păduri noi care ar fi putut fi înfiinţate dacă banii erau investiţi în pepiniere automatizate şi care momentan nu există în România. Există în schimb o criză de puieţi pentru a fi plantaţi. Cu aceiaşi bani Guvernul va putea creşte, în cel mai fericit caz, suprafaţa împădurită a ţării doar de la 29% până la 29,2%. Adică bani mulţi, prost cheltuiţi şi astfel irosită ultima şansă reală de a îmblânzi clima. Anunţul a fost făcut de reprezentanţi ai Ministerului Mediului cu ocazia evenimentului organizat în Parlamentul României de Ziua Pădurilor, când a fost prezentat proiectul de împădurire al deşertului din Oltenia. Restul de bani sunt planificaţi a fi folosiţi în scheme pentru proprietăţi private de terenuri care sunt birocratice şi discutabile din punct de vedere al garantării înfiinţării de păduri viabile. Dar România are deja reputaţia de a mima împăduriri, fiind recent sancţionată de OLAF, inclusiv pe această temă“, susţin, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Agent Green.
„Schimbările climatice sunt o ameninţare globală, însă ţine în mare parte şi de ceea ce putem face noi în România să atenuăm efectele ca să putem continua să avem o ţară locuibilă, cu surse de apă, hrană şi biodiversitate. Ori până acum văd doar o inconştienţă criminală la nivel de autorităţi. Este datoria noastră să tragem semnalul de alarmă pentru că s-a făcut foarte târziu pentru a mai salva ceva”, avertizează Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.
„Mai multă pădure înseamă mai multă rezervă de apă în sol“
Gabriel Păun susţine că guvernul intenţionează să cheltuiască o mare parte din banii PNRR pentru a împăduri deşertul Olteniei care, în opinia sa, este deja o zonă compromisă. „Acolo trebuie făcut un muzeu în aer liber al prostiei. Rezervele de apă din zonele de câmpie au devenit aproape inexistente. Logica îmi spune că împăduririle trebuie să începă acolo unde mai există apă, adică de-a lungul tuturor râurilor. Apoi aceste păduri trebuie lărgite şi, acolo unde se poate, unite. Ne confruntăm cu o secetă extremă, iar soarele care intensifică evaporarea apei trebuie împiedicat să mai ajungă la sol. Peisajul naţional trebuie să devină un mozaic de păduri şi câmpii. Mai multă pădure înseamă mai multă rezervă de apă în sol de care vor beneficia culturile agricole şi clima. Ori, astăzi, în cele mai multe zone de câmpie te poţi uita 360 de grade în jur fără să vezi vreun copac.
Astăzi nu discutăm despre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci doar despre pădure. Şi nici măcar despre pădurea care există deja şi de care autorităţile îşi bat joc. Ci despre şansa unică de a planta milioane de hectare de păduri pe terenuri abandonate şi degradate, şansă pe care România este pe cale să o rateze deliberat în numele lăcomiei, corupţiei şi a inconştienţei”, este de părere preşedintele Agen Green.
În ultimele decenii, zona de sud a Olteniei, în special în Dolj, s-a transformat într-un veritabil deşert. Vorbim despre o fâşie lată de aproape 30 de kilometri, care se întinde de la Dăbuleni, Sadova, Dăneţi, Mârşani şi chiar Bechet, unde terenurile cândva fertile au fost înlocuite de dune de nisip. În plus, atunci când vântul bate mai tare, dunele de nisip acoperă tot mai multe porţiuni de sol fertil care mai există în zonă. Din nefericire, fenomenul de deşertificare nu ameninţă doar Oltenia, ci este deja o realitate în mai multe zone ale României, în special în Moldova şi Banat.