Pentru o ţară unde gradul de reciclare este infim, iar grija pentru mediu nu îşi face loc printre preocupările cotidiene ale celor mai mulţi dintre români, concepte precum economia circulară rămân nişte noţiuni abstracte. Totuşi, indiferent că înţelegem sau nu acest concept, economia circulară reprezintă viitorul Europei şi implicit al României.
Pe scurt, economia circulară este un model de producţie şi consum care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea şi reciclarea materialelor şi produselor existente cât mai mult timp posibil, cu scopul de a prelungi astfel ciclul de viaţă al produselor. Este o abordare care diferă radical de modelul economic tradiţional, bazat pe principiul „folosim-producem-consumăm-aruncăm”. Acest model tradiţional se baza pe cantităţi mari de materiale şi energie ieftine şi uşor accesibile, o realitate care nu mai există. Materialele se scumpesc în ritm alert, în vreme ce preţul energiei a explodat. Asta deoarece populaţia lumii creşte şi, odată cu ea, creşte şi cererea de materii prime. În plus, extracţia şi utilizarea de materii prime au un impact major asupra mediului şi măresc consumul de energie şi emisiile de CO2.
Conform previziunilor, dacă vom continua să exploatăm resursele în ritmul actual, până în 2050 am avea nevoie de resursele a trei planete Pământ. Tocmai din acest motiv, Uniunea Europeană a decis să acţioneze acum şi, treptat, să ajungem în următoarele trei decenii la o economie întru totul circulară, fără substanţe toxice, sustenabilă şi care să absoarbă tot atât carbon cât emite. Mai exact, Comisia Europeană a propus, în martie 2020, primul pachet de măsuri pentru tranziţia la o economie circulară, incluse în Planul de acţiune pentru economia circulară. Propunerile includ încurajarea produselor durabile, informarea consumatorilor pentru tranziţia verde, revizuirea reglementărilor privind materialele de construcţie şi o strategie pentru materiale textile durabile.
Evident, România va trebui să acţioneze şi ea pentru a se pregăti pentru această schimbare. Nu trebuie să ne ferim să recunoaştem că, la capitolul protecţia mediului, avem încă multe lacune pentru că altfel ar însemna să ascundem „gunoiul sub preş“, în speranţa că nu-l va vedea nimeni. Însă nici nu putem să nu observăm că, în ultimii ani, discuţiile despre protejarea mediului, despre investiţii în energia verde ori despre combaterea poluării sunt tot mai prezente în dezbaterea publică. Mai mult, actuala guvernare a anunţat în mai multe rânduri că rezolvarea acestor probleme reprezintă o prioritate, iar unele modificări legislative au fost deja adoptate sau se află în analiza specialiştilor. Schimbarea a început!
Alin Stoica – deputat al Ligii Albanezilor din România