„Eu aşa doresc. Vă spun că vom avea calea legală, dacă există voinţa politică, ca în 2024, legal, să fie alegeri. Avantajul ar fi mai puţine costuri pentru România. În 2024 sunt patru tipuri de alegeri. Toate costisitoare. Dacă reuşim să le comasăm, vor fi mai puţine costuri. (…) Veţi vedea soluţia“, a precizat Florin Cîţu, care a adăugat că „deciziile CCR sunt interpretate“.
PNL şi PSD ar purta discuţii avansate despre comasarea alegerilor. Oficial, motivul ar fi că sunt prea multe runde de alegeri și ar fi prea costisitor, însă, neoficial, liderii celor două formațiuni politice vor să se asigure că vor rămâne cele mai mari partide și după 2024 printr-o mobilizare puternică la urne cu ajutorul primarilor.
Opinia CCR: comasarea este neconstituţională
Liderul liberalilor n-a explicat care ar fi această „soluţie“ pentru comasarea alegerilor din moment ce judecătorii CCR au decis, în 2012, că un astfel de demers încalcă Constituţia. Concret, Curtea a respins atunci o lege adoptată prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvernul Boc, care a fost atacată la de USL. Legea prevedea organizarea concomitentă a alegerilor locale şi parlamentare, motivul invocat fiind, ca şi acum, nevoia unor economii la bugetul. Judecătorii au respins însă argumentația guvernului, declarând legea neconstituțională din trei motive, două dintre ele care se aplică şi acum: – legea determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe foarte multe buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean, europarlamentari şi preşedintele ţării)
– legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator).