Primul bob din România a fost făcut la Vâlcea şi a ajuns la Jocurile Olimpice cu doi sportivi de top

Primul bob din România a fost făcut la Horezu, judeţul Vâlcea, şi se află expus la Muzeul satului vâlcean din comuna Bujoreni. Bobul, care a primit numele „Avalanşa”, a ajuns la Jocurile Olimpice (J.O.) din 1924 de la Chamonix (Franţa). Râmnicu Vâlcea era, la acea vreme, oraşul în care fusese construită prima pârtie de bob omologată din România.

0

Bobul a fost comandat de sportivul Iorgu Arsenie din Râmnicu Vâlcea şi a fost făcut la Şcoala de meserii din Horezu, sub îndrumarea maistrului Rădeanu. Avea patru locuri şi un volan de maşină. Boberii Iorgu Arsenie şi Tita Rădulescu fac deplasarea la Chamonix, cu scopul de a concura cu „Avalanşa”, însă nu reuşesc deoarece România nu avea o echipă completă de patru pentru acest aparat. Prin urmare, „Avalanşa” face doar probe de pistă, iar parcursul lui la J.O. de la Chamonix se opreşte în acest punct. Dar Arsenie şi Rădulescu vor concura cu un bob de împrumut (tip Bachmann) şi vor cuceri trei cupe. Participând în calitate de reprezentant al Comisiei de Constituire a Federaţiei Internaţionale de Bobsleigh şi Tobboganning (FIBT) de la Chamonix în 1924, Iorgu Arsenie obţine afilierea României la acest organism sportiv internaţional.

Pârtia de bob din Râmnicu Vâlcea avea 3,5 kilometri şi străbătea o parte a oraşului.

În jurul anului 1920, la Râmnicu Vâlcea este construită prima pârtie de bob din România, care avea să fie omologată de către federaţia internaţională de specialitate. Pârtia, amenajată în circa doi ani, prin eforturile căpitanului Pleşoianu, se întindea pe circa 3,5 kilometri şi pornea din vârful Dealului Capela – punctul „Boul de Piatră”, până în locul unde actualmente se află Sala Sporturilor. În 1923, la Râmnicu Vâlcea se organiza primul Campionat Naţional de Bob şi Săniuţe, competiţie ce avea să se repete de-a lungul timpului. În 1936, prin contribuţia primăriei, este construită şi o trambulină de schi. Dar, în jurul anilor 60, efervescenţa acestui sport se stinge în urbea de la poalele Capelei. Astăzi, puţinii supravieţuitori ai acelor vremuri îşi amintesc de un oraş vesel, străbătut pe două străzi de o pârtie de bob. Profesorul Nicolae Dinescu este unul dintre aceştia. Şi tot el a donat „Avalanşa” , Muzeului de la Bujoreni.

Facebook Comments