„Întoarcerea la obârşii”

0

Înainte de revoluţie cu vreo 10-15 ani, primăriile şi bibliotecile comunale şi orăşeneşti din judeţul Olt se îmbogăţeau cu o lucrare documentară de o valoare excepţională. „Întoarcerea la obârşii” se numea lucrarea, care conţinea pentru toate cele 99 de localităţi ale judeţului Olt atestarea documentară în facsimil şi întreg fişierul istoric. Volumul, să fi avut 4-500 de pagini, apărea în premieră naţională. Nicăieri în ţară, sub conducerea înţeleaptă a partidului comunist, nu a mai apărut şi cred că nu va mai apărea, sub conducerea la fel de înţeleaptă a altor partide, o asemenea lucrare. Era normal ca Judeţeana de partid de la Slatina să-şi pună apostila pe un asemenea op – „floare rară”. Care mai de care dintre mărimile de la cultură şi propagandă au dat din coate să se înghesuie coautori. Nu-mi amintesc dacă numele adevăratului şi singurului autor al lucrării „Întoarcerea la obârşii” apărea pe undeva. Chiar nu-mi amintesc. Autorul se numea Cristian Ţolea, învăţător, originar din Stoeneşti, judeţul Olt, stabilit în Bucureşti numai Dumnezeu ştie când. Eram elev la Şcoala Generală cu clasele V-VIII din aceeaşi comună şi băteam des drumurile spre biblioteca aflată în localul primăriei vizavi de biserică. Până să luăm Lumina de Paşte, o luam la discreţie din cărţile care figurau drept lecturi suplimentare în toate vacanţele şi ceva pe deasupra. Pe drumurile astea l-am cunoscut pe bunul cetăţean Cristian Ţolea, care îşi păstrase casa de la ţară şi, dacă nu dădeai semne că te grăbeşti, te ţinea cu ora la meditaţiile stradale despre cultura şi istoria românilor. Apoi, eu student, el bucureştean, ne-am cunoscut bine de tot. Singurul product al familiei Ţolea, şi acela „măr stricat”, dar alintat, era Bobu. Sau Boby. Licean fiind, Boby visa s-o întindă în Statele Unite. Era înnebunit după jazz, boxeri şi VIP-uri de la Hollywood. A şters-o, cu noroc, pe la Orşova, a tăiat Dunărea înot, se şi antrenase pentru asta, iar ultima ştire ne punea în gardă că ar fi ajuns la Chicago. Bătrânul, pensionar, iubindu-şi glia ca nimeni altul, a scormonit ani în şir prin arhive şi biblioteci şi nu s-a abătut până nu a dat, cu migala unui ceasornicar, de obârşia fiecărei comune şi a fiecărui oraş. Cum editarea l-ar fi costat peste poate, m-a găsit aliat spre a încerca starea de spirit a Judeţenei de partid. Organul s-a lipit numaidecât. Nu şi pentru a-l răsplăti în final pe măsura zbaterii sale şi a banilor risipiţi din punga familiei. Niciun bănuţ, nimic! Cădea cerul pe mine ori de câte ori mă anunţa că ia trenul spre Slatina, pentru a se întoarce a doua zi tot cu buzunarele goale. Să mai vedem, tovarăşe… Este înmormântat, singur, la cimitirul din Stoeneşti, ceea ce presupune că boy Boby şi-a întregit familia atât cât i-a stat în puteri.           

Facebook Comments