Anunţând public că ţinteşte toate cele cinci primării, Partidul Social Democrat, filiala Dolj, şi-a fixat o ştachetă mult prea înaltă faţă de capacitatea electorală şi organizaţională pe care le are în prezent. Dintre cele cinci primării „puse“ la bătaie, patru fuseseră conduse de primari PSD, care, din varii motive, îşi pierduseră mandatele. Ca atare, pentru a înregistra o victorie, social-democraţii trebuiau să câştige toate primăriile puse la „bătaie“. Luând doar patru dintre ele, se considera un rezultat acceptabil, însă orice alt rezultat mai slab decât acesta era, în mod clar, un regres care echivala cu înfrângerea.
Deşi a câştigat, PSD Dolj a ieşit în pierdere cu un primar
Privind retrospectiv la cele două săptămâni de campanie electorală, nimeni nu poate spune că social-democraţii doljeni nu au făcut tot ceea ce era omeneşte posibil pentru a lua toate primăriile. „A furat“ candidatul PMP de la Sadova, pe Safta Jr., în speranţa că, pe un val emoţional, va cuceri comuna pe care o condusese tatăl său în ultimii opt ani. Au acceptat la Filiaşi candidatul impus de Ilie-Costeluş Gheorghe, respectiv tatăl acestuia, Marin Gheorghe, iar la Terpeziţa au mers pe candidatul găsit şi promovat de fostul primar PSD, un mic, dar arţăgos baronel local. L-au adus în judeţ pe preşedintele Ciolacu, pe care l-au plimbat prin toate localităţile unde urmau să aibă loc alegeri, iar liderii exponenţiali ai filialei, preşedinţii de la judeţ şi municipiu, Claudiu Manda şi Lia Olguţa Vasilescu, nu s-au sfiit să se implice direct în campania electorală. La rândul lor, parlamentarii partidului, în frunte cu Ion Prioteasa, au primit „misiuni speciale“ pe parcursul celor două săptămâni, iar liderii pesedişti ai Consiliului Judeţean, preşedintele Cosmin Vasile şi vicepreşedintele Mihail Neaţu-Breciugă, au participat la întrunirile electorale şi au promis investiţii masive din partea instituţiei pe care o conduc. Mobilizarea a fost, aşadar, exemplară, însă rezultatul nu a fost unul pe măsură. Practic, deşi au câştigat trei primării, social-democraţii au pierdut una având în vedere că, după alegerile locale din toamnă, câştigaseră patru. Este prea devreme pentru a se pronunţa cineva despre un eventual declin al social-democraţilor în Dolj, dar câteva semne de întrebare ar trebui să-şi pună reprezentanţii stângii în ceea ce priveşte priza pe care anumiţi membri ai partidului o mai au la electoratul din judeţ. Un exemplu elocvent este Ion Prioteasa, plimbat ca Sfintele Moaşte pe uliţele comunelor doljene, în condiţiile în care, după ce a domnit timp de 16 ani peste Dolj, acest judeţ a devenit unul dintre cele mai sărace din România.
Liberalii au ieşit în câştig cu doi primari
Partidul Naţional Liberal, filiala Dolj, a plecat în această bătălie electorală cu scopul mai mult sau mai puţin declarat de a obţine minimum două mandate de primar. În condiţiile în care cele cinci primării „puse la bătaie“ nu fuseseră câştigate în toamnă de liberali, orice victorie obţinută într-una dintre localităţi se constituia într-un mare plus pentru filială. Tocmai în dorinţa de a-şi maximiza şansele şi de a se apropia procentual de social-democraţi, liberalii au acceptat cel puţin un compromis „urât mirositor“: candidatura traseistului politic Daniel Pităroiu la Primăria Filiaşi. Gest inutil până la urmă, având în vedere că acesta a fost umilit de tatăl fostului primar Costeluş, Marin Gheorghe. Totuşi, mult mai inspiraţi s-au dovedit cu candidaturile de la Sadova şi Terpeziţa, unde doi foşti social-democraţi, aruncaţi precum măselele stricate de aceştia, s-au răzbunat, înregistrând victorii răsunătoare. Trăgând linie şi judecând obiectiv, liberalii doljeni pot fi consideraţi câştigătorii acestui scrutin, cele două primării câştigate fiind „o zestre“ importantă în condiţiile în care ei nu conduseseră niciuna dintre cele cinci primării puse la bătaie weekendul trecut. Parcă mai mult ca oricând, implicarea liberalilor în această campanie electorală a fost una exemplară, semn că, uşor, uşor, resursele de toate felurile tind să se egalizeze între PSD şi PNL în judeţul Dolj, iar guvernarea Cîţu nu este percepută în judeţ atât de rea precum o clamează social-democraţii.
USR-PLUS, penibil din nou!
Ruşinoasă prestaţia USR-Plus la aceste parţiale! Veşnic dezorganizaţi, fără vectori de imagine reali la nivelul judeţului, cu doi parlamentari inexistenţi la nivelul percepţiei publice doljene, în incapacitate organizatorică de ani buni, aceştia nu au reşit să-şi desemneze decât un candidat, la Filiaşi. Iar rezultatul acestuia a fost unul ruşinos din toate punctele de vedere. Cu o astfel de prestaţie electorală, este de neînţeles cum pot reprezentanţii acestei alianţe, ce va fi un partid în viitor, să susţină că reprezintă unica opoziţie la nivelul judeţului. Poate că alegerea noului preşedinte, Cezar Drăgoescu, va reprezenta un punct de cotitură în viaţa filialei, însă şi în această privinţă semnele nu sunt deloc încurajatoare.
PMP confirmă: este a treia forţă politică a judeţului Dolj
Deşi nu a câştigat nicio primărie, ba chiar a pierdut-o pe una dintre cele două pe care le obţinuseră la sfârşitul anului trecut, PMP Dolj a dovedit încă o dată că este a treia forţă politică a judeţului Dolj. Chiar dacă „la butoane“ nu a mai fost Ion Cupă, ci preşedintele interimar Anişoara Stănculescu, nivelul de organizare la nivelul filialei a rămas unul ridicat pentru un partid neparlamentar mic, o premisă importantă pentru anii care vor urma. Rezultatul obţinut la Sadova, localitate unde candidatul anunţat, Mihai Safta, a trădat cu doar câteva zile înaintea depunerii candidaturii, este unul excelent, care a contribuit decisiv şi la scorul general pe judeţ. Totuşi, nu este deloc meritoriu faptul că PMP Dolj nu a reuşit să identifice candidaţi în toate cele cinci localităţi unde au avut loc alegeri, însă acest lucru poate fi uşor remediat în anii care urmează.
