„Vâlcea, judeţul turismului total” şi „Vâlcea, cel mai frumos judeţ din România.” Aşa caracterizează acest ţinut Constantin Rădulescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea. Aproape nimic din vasta panoplie cultural turistică nu îi lipseşte judeţului Vâlcea: monumente ortodoxe într-o salbă extraordinar de bogată de mănăstiri şi schituri (cele mai multe după Moldova), biserici din lemn, peisaje montane spectaculoase, staţiuni, o mare diversitate a costumelor populare, trovanţi, case memoriale, sate cu tradiţie pastorale, cule, târguri tradiţionale, muzee cu exponate de mare valoare, zone viticole etc., etc.
Cel puţin o parte din toate acestea ar trebui inclusă fie într-un circuit local, fie în colaborare cu alte judeţe, în circuit regional; sau, la nivel şi mai amplu, în circuit naţional. În mod cu totul dezamăgitor, Consiliul Judeţean Vâlcea nu figurează ca promotor pe niciuna dintre listele publicate în data de 16.04.2021 de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.
Mult copy and paste
Vâlcea este prezentă pe aceste liste la două capitole, dar nu graţie CJ Vâlcea. Într-una dintre acestea, aplicanţi sunt Ministerul Turismului şi Organizaţia Patronală a Turismului Balnear (capitolul „Ruta oraşelor şi staţiunilor balneare istorice din România”), ce cuprinde staţiunile Călimăneşti, Băile Govora şi Băile Olăneşti. De asemenea, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului/Serviciul Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene în Domeniul Turismului este aplicant şi membru al rutei ce înglobează obiective turistice incluse în Lista Patrimoniului Mondial şi în care figurează şi Mănăstirea Horezu. Promovarea de tip copy-paste pe facebook şi prezenţa preşedintelui Rădulescu, în vremuri nepandemice, pe la târgurile naţionale de profil, sunt singurele demersuri în susţinerea turismului cultural vâlcean. Demersurile serioase, aplicate, care aduc plusvaloare, sunt apanajul altora. Vâlcea, cu tot potenţialul său aproape inegalabil, rămâne în bula proprie, pe care o supradimensionează într-o manieră aproape comunistă.
Ce este Sistemul de recunoaştere voluntară a rutelor cultural turistice
Sistemul de recunoaştere voluntară, caracterizat de experienţa dobândită la nivel instituţional prin exercitarea calităţii de membru al Acordului Parţial Extins privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, urmăreşte conştientizarea actorilor din turism asupra semnificaţiei patrimoniului cultural material şi imaterial pentru societate şi pentru generaţiile următoare, în contextul valorificării economice durabile.
Procedural, după depunerea documentaţiei la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, autorii vor primi în termen de 30 de zile răspunsul privind recunoaşterea drept Rută Cultural Turistică locală, regională sau naţională. Rutele Cultural Turistice Naţionale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei judeţe, iar cele realizate la nivel regional din minimum 2 localităţi.
La acest moment, peste 50 de Rute Cultural Turistice din România beneficiază de recunoaşterea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.