După efectuarea lucrărilor de consolidare,
Biserica Mănăstirii Berislăveşti, grav afectată de bombardamentele din cele două războaie mondiale, a fost redeschisă cultului

Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, la sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi, a reînnoit voinţa ctitorilor Mănăstirii Berislăveşti de a fi săvârşite sfintele slujbe în lăcaşul de cult. După o vreme îndelungată în care a fost închisă cultului, din cauza riscului avansat de prăbuşire, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie a iniţiat în anul 2015 un amplu şantier de consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare a ansamblului monument istoric, care a prilejuit redeschiderea bisericii. Pentru a putea fi săvârşite sfintele slujbe, Chiriarhul Râmnicului a sfinţit cu agheasmă pictura lăcaşului de cult şi a săvârşit Sfânta Liturghie.

0

„Zestrea spirituală şi culturală a acestei biserici a creat o adevărată punte între lucrarea ctitorilor şi generaţia actuală, martoră la restaurarea acestui lăcaş de cult. Pictura acestui lăcaş de cult, realizată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, reprezintă mărturisirea dreptei credinţe exprimate prin culoare”, a subliniat Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, la finalul slujbei de sfinţire a picturii.
În cuvântul de învăţătură împărtăşit obştii monahale şi pelerinilor, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit despre virtuţile Sfinţilor Trei Ierarhi, precizând că aceştia „au fost dascăli ai dreptei credinţe şi ierarhi cu viaţă sfântă, care au tâlcuit Sfânta Scriptură şi au alcătuit valoroase cărţi care apără dogmele ortodoxe şi viaţa morală, dar şi codici de canoane rămase normative până în zilele noastre. Sfinţii Trei Ierarhi sunt chipuri ale sfinţeniei care prin întreaga lucrare şi mijlocire a rugăciunilor înaintea Preasfintei Treimi au devenit ocrotitori ai bisericilor şi a numeroase instituţii de învăţământ şi aşezăminte sociale a căror activitate a fost inspirată după modelul slujirii lor”

Mănăstirea Berislăveşti, poartă prin timp

Ctitorie a biv vel serdarului Alexandru Bucşănescu şi a soţiei sale, Maria, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Berislăveşti poartă prin timp frumuseţea arhitecturală şi spirituală a vremii, dar şi rănile adânci ale trecerii timpului şi ale vitregiei vremurilor. Ridicat în vremuri de restrişte, ansamblul Mănăstirii Berislăveşti era o mică cetate de apărare, în mijlocul căreia se înălţa o biserică în plan triconic, pronaos supralărgit, cu pridvor deschis, sprijinit pe coloane de piatră, înzestrată cu o minunată pictură post-brâncovenească. În jurul ei au mai fost construite stăreţia şi turnul-clopotniţă, toate împrejmuite de ziduri înalte.
La doar câteva decenii după ce fusese primenită de către ctitorii şi ostenitorii ei, Mănăstirea Berislăveşti a fost incendiată în anul 1788, în timpul războaielor ruso-austro-otomane dintre anii 1787 şi 1792, rămânându-i zidurile goale, precum aminteşte un document din anul 1797.
La scurt timp, grele încercări s-au abătut asupra mănăstirii: cutremurul din anul 1802, urmat de cel din 1838, care au deschis alte răni în trupul cicatrizat al ansamblului monahal. Între anii 1850 şi 1855 au avut loc mici reparaţii constând în supra­înăl­ţarea clopotniţei şi înlocuirea învelitorii aco­perişului din şiţă cu tablă. Ansamblul a fost din nou grav afectat de către bombardamentele germane din anul 1916, când în axul absidei Altarului a apărut o crăpătură din golul ferestrei spre cornişă şi care, în anul 1931, se mărise atât de mult, încât încăpea în voie mâna omului. După cereri repetate trimise Comisiunii Monumentelor Istorice de către preoţii slujitori, abia în anul 1967 a fost realizat un proiect care viza doar restaurarea bisericii şi a turnului-clopotniţă, însă intervenţiile au avut loc abia în 1972, când în partea superioară au fost aplicate două centuri din platbandă metalică, pentru a preveni mărirea crăpăturilor. Cutremurele din anii 1977 şi 1986 au avariat din nou ansamblul mănăstirii şi abia din anul 1992 au fost reluate noi lucrări de cercetare şi proiectare în vederea restaurării. În anii din urmă, starea întregului ansamblu era critică, mai ales din cauza degradărilor structurale, fisuri care au influenţat şi degradarea paramentului tencuit şi pictat, atât la interior, cât şi la exterior.

În anul 2015 au început lucrările de consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare a ansamblului monument istoric de la Mănăstirea Berislăveşti

Au fost executate lucrări de consolidare a zidurilor, a stăreţiei şi a bisericii. La biserică s-au făcut 38 de forări transversale şi longitudinale pentru armarea edificiului. Din luna iulie 2018 s-a intervenit şi asupra picturii murale, fiind îndepărtat stratul de pictură, realizat în a doua jumătate a secolului al 19-lea în tempera şi ulei, care din punct de vedere stilistic nu respecta tradiţia iconografiei bizantine şi post­bizantine. Totodată, a fost  restaurată piatra şi au fost îndepărtate 6 straturi de var care acopereau exteriorul bisericii, unde a fost scos la lumină un decor policrom.
În această perioadă s-au executat, de asemenea, lucrări de finisaje interioare la noul corp administrativ al mănăstirii, a cărui construcţie a început în anul 2015.

Facebook Comments