Într-un salon de la Secția Medicală a Spitalului Județean de Urgență Vâlcea se află internați laolaltă bărbați și femei, foști pacienți cu forme grave de Covid-19, care, în timpul bolii, au dezvoltat și infecția cu bacteria „clostridium difficile”. Infecția se manifestă prin diaree acută, uneori cu sânge, dureri și crampe abdominale, febră, greață, scădere în greutate, deshidratare. Storși de vlagă după SARS Cov-2, o parte dintre pacienți s-au reîntors la spital din cauza bacteriei dobândite, alții au fost direct transferați de la ”Infecțioase”, iar alții cu forme mai puțin severe(inclusiv un medic de familie din Râmnicu Vâlcea ) se tratează acasă.
Directorul SJU Vâlcea: ”Dacă pacienții cu Covid-19 nu erau tratați cu antibiotice mureau”.
„Clostridium difficile” apare, de regulă, ca urmare a tratamentului cu antibiotice puternice, iar bolnavii de Covid- 19 spitalizați sunt adesea ținte sigure. Medicul Dan Ponoran, directorul Spitalului Județean Urgență Vâlcea, dă de înțeles că în astfel de situații este de preferat răul cel mai mic: „Pacienții care au stat prea mult pe antibiotic și cu tratament injectabil pot să dezvolte această infecție cu clostridium, pentru că medicamentele distrug echilibrul din flora intestinală. Sigur, nu sunt de dorit astfel de complicații, dar dacă bolnavii cu Covid-19 nu erau tratați cu antibiotice mureau”.
Infecțiile nosocomiale, o mare vulnerabilitate a sistemului sanitar
Însă, infecțile nosocomiale în ansamblu rămân o mare vulnerabilitate a sistemului sanitar românesc, iar calea de transmitere nu poate fi pusă numai în cârca pacientului ori pe seama tratamentului. Dincolo de strategiile pe hârtie, de minimalizarea lor la nivel de comunicare, diminuarea acestor infecții, imposibil de evitat în totalitate, nu are încă soluții viabile.
