Liderii europeni solicită guvernului modificarea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă
Împărţeala banilor europeni gândită de Guvernul Orban, criticată şi de Comisia Europeană

După valul intern de critici iscat după prezentarea Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care scotea, pur şi simplu, regiunea Oltenia de pe harta investiţiilor realizate cu cei peste 30 de miliarde de euro primiţi din partea Uniunii Europene, „împărţeala“ gândită de către Guvernul PNL - Orban primeşte o lovitură şi din partea Comisiei Europene. Liderii de la Bruxelles ar fi nemulţumiţi de faptul că PNRR nu prevede nicio reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică sau educaţia. Sunt, aşadar, şanse foarte mari ca Planul de Redresare şi Rezilienţă care va fi aprobat să arate cu totul altfel, iar distribuţia investiţiilor să nu mai înceapă cu Cluj şi să se termine cu Napoca.

0
Pentru Ludovic Orban, toate drumurile duc la Cluj

Lansat pe final de campanie electorală, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un mega-proiect care ar injecta peste 30 de miliarde de euro în economia României, se dovedeşte, pe zi ce trece, un bumerang pentru guvernarea liberală. Prima lovitură a primit-o în Oltenia, acolo unde o parte dintre alegători a sancţionat extrem de dur PNL pentru faptul că regiunea lor a fost ignorată complet de planurile de devoltare, în special în ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi feroviară, de departe cea mai mare problemă cu care se confruntă zona de Sud a României. Este de notorietate faptul că, din cei peste 1.300 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres incluşi în PNRR, Oltenia ar fi beneficiat de… 4,3 kilometri de drum expres! Atât şi nimic mai mult. Asta în vreme ce doar comuna clujeană Jucu urma să beneficieze de aproape 40 de kilometri de drum expres, reprezentând legăturile cu Apahida şi Dej.
Despre reabilitarea vreunui tronson de cale ferată nici nu se pune problema, toate proiectele de la acest capitol având în prim-plan zona de Vest a ţării.

Nici partenerii de guvernare nu acceptă fanteziile lui Orban 

Reprezentanţii PSD din Oltenia nu au fost însă singurii care au ţipat cât i-au ţinut plămânii că PNRR-ul propus de Guvernul Orban reprezintă o mojicie, ci a fost criticat dur şi de o parte a societăţii civile pentru capitolele dedicate investiţiilor în educaţie, mediu, energie şi transporturi. Ba chiar, şi viitorii parteneri de guvernare ai PNL au făcut asta, atât USR-PLUS cât şi UDMR cerând acum modificarea Planului. „În viziunea Alianţei USR PLUS, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu poate fi un nou PNDL, ci trebuie să conţină reforme structurale. USR PLUS cere o alocare de minimum 20% pentru digitalizare, minimum 27% pentru competitivitate şi inovare, investiţii de cel puţin 19% din banii alocaţi prin PNRR pentru sănătate, educaţie, social şi pentru copii şi tineri, cel puţin 12% pentru cercetare şi dezvoltarea de noi tehnologii şi materiale, 4 miliarde de euro direcţionate către renovarea energetică aprofundată a clădirilor“, arată un comunicat de presă al Alianţei.
La rândul lor, cei de la UDMR cer ca Planul de Rezilienţă şi Redresare să includă măsuri pentru dezvoltarea Transilvaniei, în sensul dezvoltării infrastructurii feroviare, rutiere, cât şi dezvoltarea zonei rurale, dar insistă şi asupra unor priorităţi privind mediul şi susţinerea fermierilor.

Comisia Europeană intervine

Ultimii critici ai PNRR-ului gândit de Guvernul Orban sunt însă reprezentanţii Comisiei Europene, organismul care trebuie să aprobe planurile naţionale ale tuturor statelor membre. Astfel, aceştia spun că, în forma actuală, PNRR nu prevede nicio reformă substanţială în domeniile digital, schimbări climatice educaţie şi echilibru macroeconomic, deşi domeniile sunt menţionate explicit în criteriile oficiale de acordare a unor sume ca statele membre. Comisia Europeană a constatat, în schimb, că PNRR-ul trimis de Orban conţine sute de proiecte de şosele, autostrăzi, planuri de împădurire şi desecare, metrou în Bucureşti şi Cluj, 7 depozite regionale pentru stocurile de medicamente, 100 de subunităţi de pompieri noi, 3 spitale noi, investiţii în reţeaua de transport de energie, reţele de gaze, reţele de apă şi canalizare, irigaţii. Tocmai din acest motiv, Comisia Europeană a cerut guvernului să refacă programul iniţial, însă acest lucru este aproape imposibil de realizat în condiţiile actuale, când România nu are un guvern deplin.

Facebook Comments