Horia Grigorescu: „De la aderare, Poşta Română a atras 5.000 de euro din fondurile europene”

Cândva o instituţie emblematică pentru România, Poşta Română este de mai mulţi ani o companie într-o accentuată vrie cauzată, în principal, de un management defectuos. Ani de-a rândul, o suită de „troglodiţi“, împinşi de la spate de o clasă politică ineptă, a condus acest colos economic spre o „prăpastie“ pe marginea căreia balansează şi în prezent. Pentru a înţelege şi mai bine cam cum a fost condusă această companie în ultimii 15-20 de ani, este suficient, cred eu, să menţionăm faptul că singurele fonduri europene nerambursabile atrase sunt 5.000 de euro pentru un program-pilot care s-a dovedit, de altfel, un eşec. Pe acest fond, la sfârşitul anului trecut, la conducerea Societăţii Naţionale Poşta Română a fost numit un tânăr avocat bucureştean, Horia Grigorescu, un jurist cu experienţă profesională semnificativă în cadrul celor mai importante companii de audit din lume, aşa-numitul „Big Four“. Prezent la sfârşitul săptămânii trecute în Craiova, directorul general Grigorescu a acceptat fără ezitare să acorde un interviu în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului Indiscret în Oltenia şi portalului www.indiscret.ro, interviu în care sunt dezvăluite, pe scurt, câteva dintre proiectele de redresare economică ale companiei, dar şi amănunte uluitoare despre managementul deficitar din trecutul Societăţii Naţionale Poşta Română.

0

Reporter: Domnule director, aveţi deja 6-7 luni de când sunteţi în funcţie. Aţi avut suficient timp pentru a realiza o analiză profundă a companiei. Cum aţi găsit Poşta Română?
Horia Grigorescu: Îmi pare rău să spun, dar am găsit o Poştă Română ca pe o companie care a stagnat foarte mult din punct de vedere al investiţiilor. Au fost foarte multe planuri aşternute pe hârtie, foarte multe strategii, dar de fiecare dată când oamenii au preluat conducerea acestei companii, au încercat să reinventeze roata.
Eu am dorit să profit de lucurile pozitive pe care le-am găsit la poştă. Şi mă refer aici la un plan strategic de dezvoltare întocmit de firma Deloitte în cursul anului 2017, care viza nişte direcţii strategice pe care Poşta Română trebuie să le urmeze pentru a se putea să se menţină pe piaţă şi să-şi atingă potenţialul pe care îl are ca şi jucător pe piaţa de servicii poştale şi curierat. Privind ce s-a realizat până acum din acest plan, constatăm cu dezamăgire că nu s-au făcut paşii necesari. Toată lumea vorbea despre faptul că trebuie să facem, dar nimeni nu lua măsurile necesare pentru a se îndrepta în direcţia respectivă. Aşa că noi le-am luat pe fiecare în parte şi am încercat să le prioritizăm, să le avansăm, să dăm drumul la studiile de fezabilitate, să facem investiţiile în zonele nevralgice fără să fim obligaţi să obţinem o finanţare externă. În momentul de faţă, ca direcţii strategice care au fost identificate sunt centrele de tranzit în apropierea Clujului, pentru a acoperi zona Transilvaniei, şi Bucureşti-Nord, care să acopere zona Munteniei şi sudul Moldovei. Pe zona de Cluj, suntem în acest moment destul de avansaţi şi urmează să se lanseze procedura pentru achiziţionarea, montarea şi dotarea centrului cu linie de sortare. Va fi o linie modernă, cu o capacitate foarte mare de sortare, iar acest lucru ne ajută din mai multe puncte de vedere. Ne ajută pe zona de creştere a volumelor pe care putem să le procesăm, ne ajută la reducerea timpilor necesari pentru procesare şi ne ajută la reducerea erorilor umane care, trebuie să recunoaştem, există şi ele îţi strică tocmai calitatea serviciilor. Dacă noi nu reuşim să facem aceste două lucruri concomitent, respectiv creşterea volumelor şi a calităţii serviciilor, nu vom putea fi competitivi faţă de toţi ceilalţi jucători din piaţă care au luat deja un avans destul de mare. Vorbim despre o investiţie de aproape 2,5 milioane de euro.
În ceea ce priveşte investiţia din zona Bucureşti-Nord, aici o să vorbim despre un centru de tranzit şi mai mare, la un nivel comparabil cu marii jucători din piaţă. Vorbim despre o investiţie care va dura destul de mult pentru a fi realizată, nu vorbim despre 6-12 luni. Estimez undeva la peste doi ani, asta într-un scenariu optimist, pentru că vorbim despre ridicarea unei clădiri şi dotarea acesteia, o investiţie estimată la peste 11 milioane de euro, dar vom afla suma exactă după realizarea studiului de fezabilitate.

Privatizare – nu, listare la bursă – da!

Rep.: De unde vor veni aceşti bani? Este vorba despre fonduri proprii?
H.G.: La centrul din zona Cluj avem ca alternativă fie finanţarea parţială din surse proprii, parţial din leasing, şi vă spun că am demarat deja discuţii cu finanţatori externi, cum ar fi BERD-ul, precum şi finanţatori interni, respectiv băncile.
Asta este o altă problemă cu care se confruntă Poşta Română, deoarece nu am vorbit niciodată de nişte investiţii structurate pe un orizont de timp mediu şi lung. Toată lumea a înghesuit investiţii scurte, punctuale, pe un interval de un an-doi. Când vorbeşti despre o investiţie de 10 milioane de euro, nu poţi să o planifici într-un termen scurt, deoarece îţi strici orice fel de predictibilitate financiară. Dar dacă aceeaşi investiţie o construieşti într-un interval de 10 ani, chiar dacă sunt costuri ceva mai mari de finanţare, este mult mai bine pentru companie. Noi vrem să reaşezăm compania din punct de vedere al fluxurilor fianciare pentru a putea avea o predictibilitate a dezvoltării.


Rep.: Mai este în discuţie o eventuală privatizare?
H.G.: Eu sunt de părere că Poşta Română este o instituţie emblematică pentru statul român care are o istorie impresionantă şi o credibilitate foarte mare în ochii românilor. Oamenii ştiu că este un brand românesc şi trebuie să rămână un brand românesc. Privatizarea poştei în adevăratul sens al cuvântului, adică să vină o companie care să o preia, este exclusă. În schimb, o listare a unui pachet minoritar de acţiuni, mai ales în contextul în care reuşeşti să faci această igienă internă, ar fi un lucru benefic. Eu mi-aş dori ca, într-un orizont de timp de patru-cinci ani, să vorbim despre o listare a unui pachet minoritar pe bursa românească.  
Dar ca să putem ajunge în zona aceasta de listare, noi trebuie să devenim o companie stabilă, profitabilă, o companie care să arate un profesionalism ridicat pe tot ceea ce înseamnă activitatea administrativă. Ar fi un lucru foarte bun deoarece ar creşte transparenţa în ochii investitorilor. Şi ştim că, atunci când vorbim despre companii de stat, există această aură negativă. Vrem să fim o companie deschisă, dar care să rămână un brand românesc autentic de care să fim mândri.

„Am trecut foarte bine prin această criză şi am stopat tot ce însemna efecte negative“

Rep.: Suntem deja la jumătatea anului. Aveţi o estimare a rezultatelor financiare? Pentru că au existat multe articole în presa financiară care spun că volumul afacerilor firmelor de curierat a crescut foarte mult şi, mă gândesc, odată cu el şi profitul. 
H.G.: Au trecut şase luni, dar au fost şase luni atipice. Iar noi, Poşta Română, avem anumite particularităţi. Nu se va putea pune niciodată un semn de egalitate între o firmă de curierat şi Poşta Română. Firmele de curierat realizează o componentă care pentru noi reprezintă cel mult 10% din activitatea curentă.


Rep.: Şi aceasta nu reprezintă totuşi o problemă de strategie?
H.G.: Ba da, este, dar ele fac doar zona de curierat, în vreme ce noi facem distribuiri de prestaţii sociale, facem cea mai mare parte a componentei de scrisori clasice, avem zona de servicii financiare, mandate poştale etc. Avem o paletă mult mai largă pe care o oferim clienţilor. De acea, când ne uităm la creşterea componentei de curierat la anumite firme şi apoi o aplicăm Poştei Române, este o analiză incorectă. Pentru că la noi, dacă te uiţi la creşterea zonei de curierat pe care am avut-o şi noi, ea este diluată de stagnările sau creşterile foarte lente de pe celelalte paliere, care reprezintă 90% din activitatea noastră. Gândiţi-vă doar că, pe poşta de scrisori, timp de aproape 3 luni, nu a existat activitate la instanţele judecătoreşti, nu au plecat citaţii, acte de procedură, nu au mai plecat amenzi de la CNADNR. La fel cu zona de ANAF, nu au mai fost executări silite, nu au mai fost popriri, nu au mai plecat somaţii. Gândiţi-vă că nici măcar traficul din oficiile poştale nu a mai fost acelaşi. Deci, acolo, cu siguranţă am fost traşi în jos din punct de vedere al rezultatelor financiare.
Ce am reuşit însă să facem este că am trecut foarte bine prin această criză şi am stopat tot ce însemna efecte negative. Am încercat, de asemenea, să ne mişcăm cât mai bine pe zona de curierat şi, de asemenea, am venit cu un produs nou cu care am mers pe trei paliere: un program care a targetat zona de instituţii publice pentru a veni în sprijinul lor atunci când vor să se adreseze cetăţenilor prin materiale de protecţie şi informări diverse; pe zona de mari retaileri, şi aici mă refer la contractul-pilot pe care îl avem în prezent cu Auchan şi pe care sperăm să îl ducem la nivel naţional, prin care am făcut distribuiri acasă la clienţi, şi pe zona de farmacii, acolo unde suntem în discuţii avansate şi anumite proiecte-pilot cu un lanţ de farmacii. Consider că este foarte important să încercăm să ne diversificăm cât mai mult portofoliul.
Trebuie să vă mai spun că, pe lângă partea de curierat, o componentă care a crescut substanţial este cea a serviciilor financiare, acolo unde am avut un traseu foarte bun deoarece am promovat din ce în ce mai mult produsul „emandat“, pe care noi îl avem. Acest serviciu permite, printr-o aplicaţie pe telefonul mobil, să trimiţi bani în ţară. Spre exemplu, cineva poate să trimită bani bunicilor folosind aplicaţia, iar a doua zi poştaşul va merge la poartă şi îi va înmâna banii cash.
Rep.: Cum ar putea să afle românii despre aceste servicii, cum este emandat, pentru că nu cred că sunt mulţi care ştiu despre această posibilitate de a trimite bani? Nu am văzut ca ele să fie promovate.
H.G.: Aşa este. Noi nu avem bugete destinate pentru publicitate, dar încercăm să găsim soluţii alternative care să eficientizeze transmiterea mesajelor. Folosim site-ul instituţiei, pagina de facebook, vorbim în cadrul conferinţelor de presă la care am participat.

Salariile, o problemă presantă a Poştei Române

Rep.: Consideraţi că nivelul de salarizare influenţează calitatea serviciilor oferite de Poşta Română? Aminteaţi mai devreme de eroarea umană…
H.G.: Angajaţii au anumite aşteptări din punct de vedere salarial. Satisfacerea acestor aşteptări vine la pachet cu creşterea veniturilor. Cât timp noi nu reuşim să generăm venituri suplimentare şi calitative, nu există posibilitatea reală de a avansa predictibil ori însemnat pe partea de salarizare. Dar, asta nu exclude faptul că ne dorim să introducem o politică de cointeresare a angajaţilor pe care îi avem în Poşta Română, tocmai pentru a pune presiune pozitivă pe angajaţii noştri pentru a obţine venituri suplimentare şi a oferi servicii de calitate.

Rep.: Deci, vă aflaţi într-un cerc vicios pentru că atâta vreme cât nu puteţi oferi salarii atractive nu aveţi cum să atrageţi forţă de muncă de calitate, astfel că nu puteţi oferi servicii de calitate şi, implicit, să aveţi o creştere a veniturilor…
H.G.: Corect. Tocmai de aceea noi încercăm varianta stimulării. Haideţi să avem puţină răbdare să vedem dacă reuşim, împreună, să facem aceste schimbări pe zona de bonusare, pe zona de atragere de venituri şi recompensarea angajaţilor performanţi. Creşterea salarială generalizată nu este o soluţie viabilă şi nici echitabilă. Trebuie recompensată, în schimb, performanţa. Asta este ceea ce îmi doresc eu!

Poşta Română dezbate ca pe viitor să obţină finanţări nerabursabile

Rep.: Referitor la proiectele de dezvoltare. Aveţi planuri pentru atragerea de fonduri europene pentru modernizarea şi dezvoltarea companiei?
H.G.: Până în acest moment, Poşta Română nu a fost o companie care să fie eligibilă pe foarte multe zone de finanţare europeană. Din păcate, nici pe cele pe care a fost eligibilă nu s-a reuşit atragerea de fonduri europene. Realitatea cruntă arată că, în ultimii 10 ani, au fost atrase fonduri europene în valoare de 5.000 de euro! A fost un proiect-pilot, în asociere cu poşta din Grecia, care nu s-a transpus în lucruri palpabile.  
Însă, zona pe care vom fi eligibili în exerciţiul financiar următor este cea a capitalului uman şi sunt convins că vom atrage fonduri europene, fie ca beneficiari direcţi, fie ca vehicul prin care sunt implementate proiectele respective de către cei care au atras fondurile europene. Consider că este foarte important să profităm de acest lucru, în special când vine vorba despre training-ul angajaţilor, cu precădere pe cei din zona de IT. 
Noi încercăm să ne poziţionăm cât mai bine în ceea ce priveşte scrierea ghidurilor pentru noul exerciţiu financiar astfel încât Poşta Română să fie eligibilă pe cât mai multe axe de finanţare. Cred că vom reuşi să fim eligibili pentru atragerea de fonduri europene.
Nu vă ascund faptul că avem o aplecare foarte mare pe această componentă europeană de „green-deal“! Cred în această politică a UE care, pentru următorul exerciţiu, are alocate peste 200 de miliarde de euro. Vrem să fim un lider pe piaţa aceasta de „Go Green“ şi de eficienţă energetică. Atunci când vom reuşi să ne creăm această imagine de companie dornică şi deschisă pentru investiţii în această zonă, vom fi în pol-position pentru atragerea de fonduri europene. Mă refer aici la zona de transport, pentru că firmele de curierat şi servicii poştale sunt deţinătoarele unor parcuri auto impresionante, dar şi generatoare de poluare. Aş vrea o echilibrare a flotei cu autovehicule eficiente din punct de vedere al poluării şi, în zona construcţiilor, mi-aş dori pentru clădirile pe care le avem să implementăm anumite proiecte de reabilitare care să le transforme în clădiri eficiente şi independente din punct de vedere energetic. Sunt proiecte interesante şi cred că, în perioada următoare, vom putea ieşi cu un proiect-pilot pe zona maşinilor electrice.

Regionala Dolj, activitate apreciată la nivel naţional

Horia Grigorescu – directorul Poștei Române alături de Doru Câplea – directorul Sucursalei Regionale Craiova

Rep.: Sunteţi la Craiova. Care este scopul acestei vizite?
H.G.: Am venit la Craiova deoarece, încă de când am venit în companie, mi-am dorit să cunosc activitatea colegilor mei din teritoriu, să stau de vorbă cu angajaţii şi să iau pulsul, cum s-ar spune.

Rep.: Ce aţi găsit aici?
H.G.: Am găsit proiecte interesante în curs de realizare. Spre exemplu, în Olt avem un oficiu poştal unde se fac investiţii într-un ritm accelerat. Este un oficiu poştal zonal care acoperă tot judeţul şi unde lucrează peste 60 de angajaţi. Este important ca noi să oferim condiţii cât mai bune de lucru pentru angajaţi.
În ceea ce priveşte Doljul, aici se simte că este sufletul regionalei. Este o regională care a demarat multe acţiuni pentru îmbunătăţirea activităţii din întregul judeţ. Este o regiune bine administrată şi se simte că avem nişte oameni implicaţi în activitatea poştei pe care îi felicit pentru munca lor! 
Am avut ocazia să mă întâlnesc şi cu liderii de sindicat din această regiune pentru că este important să află problemele cu care se confruntă angajaţii. Vreau să avem un dialog adevărat legat de toate aspectele importante, nu doar despre eterna chestiune a nivelului salariilor.

Rep.: Vă mulţumesc pentru răbdare!
H.G.: Eu vă mulţumesc pentru interesul manifestat faţă de Poşta Română!

Facebook Comments