Sala de aşteptare

0

Scandal cât casa, cât Casa de Pensii, cât Palatul Victoria, legat de majorare. Şi ce majorare! De 40%! Acu’, pe bune, îmbătrânim şi noi când nu e cazul. Presat de apropiatele alegeri, ministrul de finanţe şi-ar rupe de un 10% dacă superiorii nu s-ar ofusca îndeajuns. Ferice de români că ies dintr-o electorală şi intră în alta. Dar şi cu acest 10%, a se da de pământ cu populismul opoziţiei, ea devenind peste noapte o piedică în calea viitorului. Câtă vreme actuala putere a făcut uz şi abuz de Piaţa Victoriei, era OK. Poate schimbăm paradigma, fără opoziţie! Pentru cântarea României, Guvernul Orban şi-ar fi injectat în vena mediatică 40 de milioane de euro (aberează Călin Popescu -Tăriceanu, aberăm şi noi). În toate ciondănelile despre nişte drepturi, constituţionale, până la urmă, aceleaşi două fixaţii: medicamente şi hrană. De parcă „repetabila povară” cu chip nu mai ajunge să se repare, să-şi reia cursul. Ceva latură spirituală şi pe-acolo? Aş, Peştera Muierii. Un Iorga iute schimbător în Caragiale sau Blaga merge la copii şi nepoţi. Nimeni din reţeaua sondajelor, care se bat sistematic în procente de partid, nu-i întreabă pe cei de vârsta a treia şi ultima cu cât din pensie, lunar, îi ajută pe ai lor. Poate pe jumătate, poate pe sfert din cât se revarsă de afară. Nu s-a inventat lingvistic, dar ne stă pe limbă: diaspora internă. Pe ea se bazează şi onor puterea când se contrează că dublarea alocaţiilor nu e posibilă. De unde bani? Păi, de exemplu, din prejudiciile cu multe zerouri, pentru recuperarea cărora s-a tăiat frunză la câini. Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte nimic. În expresie lichidă, are balta peşte. În 2019, Casa Naţională de Pensii distribuia 742.891 de taloane sub 500 lei brut; 391.016 între 501 şi 600 lei; 362.738 între 601 şi 700 lei; 317.364 între 701 şi 800 lei; 308.256 între 801 şi 900 lei; 808.289 între 901 şi 1.000 lei. Şi mai e mult până la deal. Ce mai înseamnă mia de lei?! Nici atât, din cauza creşterii galopante a preţurilor şi serviciilor. Statisticile europene ne arată în toată splendoarea, codaşi la nivel de trai, educaţie, civilizaţie. Înţelegeţi, acum, de ce Ursula von der Leyen, doamna cu stetoscopul, tratează România ca pe bolnav: Zi 33! Pentru copiii acelei ţări ca afară, pentru bătrânii acelei ţări ca afară, România aceasta e o imensă şi insalubră sală de aşteptare: mizerie morală, hoţie, cârdăşie, minciună, dezinteres, analfabetism, prostie. De 30 de ani, pe mulţi a tunat şi i-a adunat. În locul lui „Deşteaptă-te, române”,”Vin ai noştri, pleacă-ai noştri” ar fi imnul. Nu i-aş dori vreunui poliţist de prin Minnesota-Ilfov să pună genunchiul pe gâtul acelui bătrân care mişcă lumea cu talonul său de pensie, una cât să nu moară de foame. Sau am greşit eu adresa?!