Cu fotbalul la croitor

0

Se caută un Emporio Armani cu liota lui de aşi validaţi pentru a îmbrăca fotbalul românesc în costume dacă nu de gală, măcar cu oarece pretenţii de ţinută. De gală, sunt convins de asta, numai dacă are de gând să urce treptele de la Scala, incomparabil mai line decât cele care apropie cerul de „Giuseppe Meazza”. Din 2016, actualii meşteri valahi au scurtat campionatul cu patru echipe în Liga I, de la 18 la 14, şi l-au rupt în două cu play-off şi play-out, admise şi contestate după cum a suflat vântul în pânze. În cincinalul anterior lui 2016, România se lăuda cu patru prezenţe în grupele CL, cu opt în grupele EL şi cu patru în primăvara europeană, iar naţionala urcase, ca un şerpaş nepalez, până la cota 15. După asta, zero a fost numărul participărilor româneşti în grupele CL, patru al participărilor în grupele EL şi trei al calificărilor în primăvara europeană, iar naţionala a coborât până pe locul 28. Puse în oglindă, sistemul clasicizat cu 18 echipe este mai avantajos faţă de replica sa cu 14. Tot 14 echipe frecventează obscurul campionat al Luxemburgului (Union Titus Petange, Progres Niedercom…), ceea ce n-a împiedicat-o pe F91 Dudelange, în 2018, s-o elimine pe CFR Cluj, campioana României, cu 2-0 şi 3-2. Întâmplător mă aflam atunci în Marele Ducat, nu vă spun câtă uimire pe comentatori, fără a fi una şi de prost gust. Premiership rulează cu 12 echipe, iar Celtic Glasgow, campioana de anul trecut, a tranşat runda de calificare în CL în faţa aceleiaşi echipe româneşti, CFR Cluj: 1-1 şi 2-0. Întoarsă din drumul spre „masa bogaţilor”, sorţii au făcut să încapă tot pe mâna ardelenilor, care au prins nu numai grupa EL, ci şi ”primăvara europeană”. Acolo au dat peste o reprezentantă din Primera Division, cu 20 de combatante: Sevilla. Andaluzii au mers mai departe graţie golului înscris la Cluj (1-1), pe „Ramon Sanchez Pizjuan” stadium tabela rămânând imaculată. Istoria echipelor noastre de club cuprinde victorii eclatante în compania unor adversare venite din campionate şi mai cuprinzătoare, şi mai puternice. După cum au capotat vizavi de reprezentante ale unor întreceri interne teoretic inferioare (Islanda, Cipru, Ucraina etc.). Extrapolând, ne reamintim că finala ultimei ediţii de campionat mondial s-a disputat la Moscova între Franţa şi Croaţia, ale căror campionate sunt de departe incomparabile ca număr şi valoare. Dan Petrescu afirma, în cunoştinţă de cauză, că una-două echipe provenind din competiţii inferioare celui autohton, i s-au părut mai legate, dacă nu mai tari. Comentariile în jurul sistemelor de joc, cu mai multe sau mai puţin echipe, cu sau fără play-off/play-out, sunt la fel de constructive ca şi acelea raportate la bilanţurile pe plus sau pe minus cu unul sau altul dintre arbitrii noştri.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ