Doljul, un judeţ… defavorizat

De mulţi ani, poate chiar de prea mulţi, Doljul a fost mereu în topul judeţelor cu un număr impresionant de persoane defavorizate. Nu-i de mirare că, în prezent, atunci când vine vorba despre Sudul României, Doljul, în special, este privit de foarte mulţi dintre români, mai ales de către cei din partea de Vest, ca fiind un „judeţ asistat“, cu referire directă la numărul de persoane care beneficiază de celebrul ajutor social. Şi, chiar dacă exagerată, „eticheta“ lipită Doljului reflectă totuşi o situaţie extrem de neplăcută - peste 45.000 de persoane fiind, în acest moment, în categoria celor defavorizate.

0

Pentru cine are probleme să dea crezare statisticilor ori raportărilor oficiale, este suficient să străbată câteva localităţi din judeţ şi se va convinge că, atunci când vine vorba despre nivelul de sărăcie, Doljul îşi cam merită poziţia în topurile de profil. Ce-i drept, când vine vorba despre procente, capitala Olteniei nu face notă discordantă faţă de media naţională, însă când vine vorba despre cifrele reci, situaţia se schimbă radical. Cea mai recentă confirmare vine chiar de la autorităţile judeţene, care au identificat în Dolj nu mai puţin de 46.580 de persoane din categoriile defavorizate, adică aproape 8% din populaţia totală, conform ultimului recensământ. Cifra este absolut şocantă dacă luăm în considerare că peste 44.000 provin din alte localităţi decât Craiova.
Este vorba despre un program finanţat cu fonduri europene care presupune distribuirea unor alimente şi pachete de igienă acordate prin Programul operaţional – Ajutorarea persoanelor defavorizate (POAD), derulat prin intermediul direcţiilor de asistenţă socială. Vorbim, în special, despre beneficiarii de venit minim garantat acordat conform Legii nr. 416/2001; familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010; dar şi persoanele aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente (persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi copii, care nu beneficiază de îngrijire în servicii sociale în regim rezidenţial, publice sau private) şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate.

Valea Stanciului, Cetate şi Moţăţei conduc detaşat


În topul comunelor doljene spre care vor merge cele mai multe pachete sunt, în ordine, Valea Stanciului, Cetate, Moţăţei, Cerăt, Amărăştii de Jos, Catane, Lipovu, Caraula, Urzicuţa şi Sadova. Vorbim, doar în aceste localităţi, despre 10.000 de doljeni care fac parte dintre categoriile defavorizate, cei mai mulţi fiind beneficiari ai „ajutorului social“. Ca tabloul să fie complet, trebuie precizat că, în cazul multor localităţi, dacă ar fi să dăm deoparte pensionarii şi angajaţii administraţiei locale, nu am rămâne cu altceva decât cu persoane defavorizate. Greu de crezut, dar aceasta este realitatea pe care o regăsim în teren.
 
Peste media ţării

Conform ministrului fondurilor europene, Marcel Boloş, de pachetele cu produse de igienă şi alimentare vor beneficia 1.188.000 de persoane aflate în situaţie de vulnerabilitate. Cum spuneam, 44.580 dintre ei se află în Dolj, ceea ce înseamnă că, în acest moment, judeţul găzduieşte aproape 4% dintre persoanele aflate în pragul sărăciei! Cifrele, care nu ne fac deloc cinste, ar trebui să aprindă multe beculeţe roşii pe birourile celor care se află ori se vor afla în poziţia să facă ceva pentru remedierea situaţiei, fie ei la nivel local, judeţean ori central. Pentru că nu putem avea vreodată un judeţ bogat plin de oameni săraci. Este, dacă mai era nevoie, o nouă confirmare că Doljul trebuie să beneficieze rapid de proiecte mari de infrastructură, aşa cum s-a întâmplat cu alte zone ale ţării. Doar aşa putem spera că, în deceniul care a început, Doljul va reuşi să scape de haina de „judeţ asistat“ şi să devină un pol regional de creştere, o adevărată capitală a Olteniei.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ