Ştefan Stoica: Guvernul PNL a făcut tot posibilul pentru a evita intrarea României într-un colaps medical şi economic

Ajuns la putere într-o perioadă fără precedent în ultimii şaptezeci şi cinci de ani, Cabinetul Orban se străduieşte din răsputeri să ţină sub control pandemia care a îngenunchiat întreaga planetă şi să creeze premisele unei relansări economice a României în lunile şi anii ce vor urma. Cu bune şi cu rele, până în prezent, prestaţia guvernului este una cel puţin decentă, în condiţiile în care, dincolo de orice fel de discuţii, România nu era pregătită pentru acest „tsunami“ medical şi economic. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru www.indiscret.ro, preşedintele PNL Dolj, Ştefan Stoica, explică, pe larg, care sunt primele măsuri luate de cabinetul minoritar liberal pentru a ajuta România să treacă cât mai uşor peste această criză epidemiologică şi peste inerenta criză economică din perioada imediat următoare.

0

Reporter: Domnule preşedinte, ca peste tot în lume, criza declanşată de răspândirea virusului COVID 19 a bulversat viaţa socială, economică şi politică a României. Cum aţi caracteriza reacţia statului român, a Cabinetului Ludovic Orban, în faţa acestui dezastru la nivel planetar?
Ştefan Stoica: De la început se cuvine a preciza că această criză este, fără îndoială, una fără precedent în ultimii 75 de ani. Este o criză globală care, pur şi simplu, a îngenunchiat sistemele medicale şi economice ale unor ţări mult mai puternice decât România, precum Italia sau Spania, ca să mă opresc doar la aceste exemple. Este ceva fără precedent! În ceea ce ne priveşte pe noi, eu afirm că s-a făcut tot ceea ce se putea face în actualele condiţii economico-sanitare ale României. Noi, liberalii, am preluat un sistem sanitar subfinanţat, nereformat şi cu mari deficienţe în ceea ce priveşte stocurile minime pentru situaţiile de urgenţă. În aceste condiţii, guvernul liberal a făcut tot ceea ce este omeneşte posibil pentru a limita numărul de îmbolnăviri şi decese, pentru a evita intrarea României într-un colaps din punct de vedere medical şi economic. Spre exemplu, în ședința de guvern din această săptămână, Guvernul Orban a alocat 3,9 miliarde de lei, din fonduri europene, pentru un pachet de măsuri destinat urgențelor din sănătate și asistență socială. 350 milioane euro merg către achizițiile din sănătate: unităţile sanitare şi autorităţile publice locale care achiziţionează echipamente medicale și echipamente de protecţie medicală, inclusiv spitale modulare şi containere de logistică medicală care sunt necesare în această perioadă. Va fi acordat un stimulent de risc personalului medical și auxiliar, ambulanță, paramedici, implicat direct în tratarea bolnavilor infectaţi cu coronavirus. Este vorba despre un număr estimat de 75.000 de cadre medicale şi o valoare lunară a acestui stimulent de 2.500 lei (impozitat doar la nivelul impozitului pe venit, de 10%). Este un stimulent de risc discutat la nivelul Uniunii Europene, pe care şi alte ţări l-au propus, respectiv Bulgaria, Ungaria, Germania, Italia. 30 de milioane de euro vor fi direcționați pentru finanțarea cheltuielilor cu aproximativ 1.000 de asistenţi sociali şi comunitari, care vor oferi servicii de sprijin și asistenţă la domiciliu persoanelor vârstnice, aproximativ 100.000 de persoane luate în calcul, care în această perioadă se află în autoizolare. Totodată, s-a aprobat finanțarea a 170.000 de pachete cu produse de igienă corporală, distribuite celor care se află în carantină, copiilor de la casele de copii şi persoanelor vârstnice care se află în căminele de bătrâni.
Apoi, pentru sprijinirea economiei, 300 milioane euro sunt direcționați către cheltuielile cu şomajul tehnic, fonduri disponibile la nivelul Programului Operaţional Capital Uman, care ulterior vor putea fi majorate. Alte fonduri din pachetul aprobat merg către proiecte de reinserție profesională a românilor rămași fără un loc de muncă, inclusiv a românilor întorși din diaspora și relansarea de business-uri naționale.

„Credeţi-mă, vom face absolut tot ce este necesar pentru relansarea economiei româneşti!“

Rep.: Nu este cam puţin în ceea ce priveşte implicarea cabinetului în protejarea şi repornirea economiei româneşti?
Ş.S.: Nu, pentru că acestea nu sunt singurele măsuri adoptate. Credeţi-mă, vom face absolut tot ce este necesar pentru relansarea economiei româneşti! Tot în această şedinţă de guvern au fost stabilite și normele metodologice de aplicare a programului IMM Invest. Guvernul a majorat plafonul de garantare a creditelor pentru IMM, prin intermediul Fondului de Garantare, cu 5 miliarde de lei, acuma acesta putând ajunge la 15 miliarde. Astfel, guvernul garantează credite pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru. Dobânda pentru ambele produse este subvenționată integral, iar comisionul de administrare este zero. Garanția funcționează pentru 90% din credite, în cazul creditelor până într-un milion de lei, și de 80% pentru creditele de peste un milion. Guvernul a decis ca durata finanțărilor să fie de 10 ani pentru investiții și de 6 ani pentru capitalul de lucru. Efectul de multiplicare în economie al acestor măsuri îl estimăm a fi de aproximativ 70 de miliarde de lei. Aş menţiona aici şi faptul că, în luna martie, guvernul PNL a dublat suma rambursată de TVA, ajungând la 3 miliarde de lei. La fel se va face şi în aprilie. Facem acest lucru pentru a ajuta firmele care trec prin momente foarte dificile în această perioadă. Totodată, au intrat în vigoare normele pentru Ordonanța care amână ratele românilor și ale companiilor cu până la 9 luni. Persoanele fizice și cele juridice care vor să beneficieze de această amânare au la dispoziție 45 de zile pentru a face această cerere. Cei care au restanțe, 1-2 rate, pot plăti aceste restanțe și apoi să facă cerere să li se amâne ratele. Pe acestă cale, solicit sucursalelor doljene ale băncilor să trateze cu celeritate aceste cereri.


Rep.:
Ce ne puteţi spune despre apropiata rectificare bugetară? Ce bugete vor fi, cu prioritate, suplimentate?
Ş.S.: În ședința de guvern amintită, Ministrul Finanțelor a prezentat, în primă lectură, prima rectificare bugetară din acest an care își propune să ducă urgent bani suplimentari către domeniile în care este nevoie în lupta împotriva extinderii Covid-19 și în limitarea efectelor economice ale virusului. În primul rând dorim ca Ministerul Sănătăţii să aibă fonduri suficiente pentru echipamente medicale și medicamente pentru a nu duce lipsă de nimic. Apoi, vream să alocăm Ministerului Muncii suficienţi bani bani pentru ca niciun român să nu fie afectat în această perioadă de efectele negative ale crizei economice globale provocate de Covid-19. Din discuţiile mele cu colegi din Guvern am aflat că se va suplimenta bugetul pentru plata concediilor medicale cu cel puţin cu 1 miliard de lei, iar fondurile la Ministerul Muncii vor fi suplimentate cu 7 miliarde de lei pentru a plăti șomajul tehnic și alte forme de ajutor.

„Guvernul Orban va organiza alegerile de anul acesta după proceduri simplificate“

Rep.: Ce se aude despre alegerile locale şi cele parlamentare? S-a luat în discuţie posibilele date pentru desfăşurarea lor?

Ş.S.: Prioritatea Guvernului Orban și a PNL rămâne combaterea acestei nenorocite de pandemii! Autoritățile locale trebuie să fie implicate sută la sută în gestionarea crizei sanitare în plan local, iar apelul nostru este pentru responsabilitate absolută din partea acestora. Toate eforturile și resursele financiare și de personal trebuie să fie direcționate acum spre obiectivul comun: sănătatea oamenilor și stoparea pandemiei!
Mandatele aleșilor locali au fost prelungite, prin OUG, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020. În lipsa reglementărilor adoptate în această săptămână, alegerile locale ar fi trebuit demarate cel târziu pe 14 aprilie, în perioada stării de urgență. Asta ar fi însemnat întâlniri cu oamenii, vizite, mitinguri, toate nepermise în această perioadă cu măsuri excepționale de distanțare socială.
Pe lângă aspectele ce țin de siguranța și sănătatea cetățenilor, Guvernul Orban va organiza alegerile de anul acesta după proceduri simplificate care presupun: depunerea electronică a candidaturilor, număr de susținători redus la jumătate pentru candidați, câte o singură listă de susținători pentru partidele politice și candidații pentru funcțiile din administrație publică locală, minim 25.000 de semnături  la nivel național pentru competitorii politici care doresc să susțină candidați în toate circumscripțiile electorale.
Pentru simplificarea procedurii de înregistrare a candidaturilor, mai există și posibilitatea ca în locul listelor de susținători să fie făcută dovada depunerii în contul bancar a unei contribuții electorale în valoare de cel puțin 3% din valoarea maximă admisă pentru funcția pentru care candidează un competitor independent sau de 50 de salarii de bază minime pe țară pentru campania electorală la nivelul județului sau nivelul municipiului București, acolo unde se candidează.