Cum îşi dă România cu stângu-n dreptul pe autostrada Sibiu-Piteşti

O conferinţă de presă organizată la Râmnicu Vâlcea de directorul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva despre gândacul care ar periclita construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, a demonstrat că între instituţiile statului român aflate în plin proces de schimbare a şefimii politice nu există comunicare pe această temă. Prin urmare, explicaţiile privind impactul autostrăzii asupra mediului, pe care România ar trebui să le dea rapid UE, nici nu par să se fi creionat măcar. Autorităţile europene au aprobat finanţarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, însă au suspendat procedura de alocare a fondurilor (1,3 miliarde euro) până la primirea, într-un termen de trei luni, a unui raport asupra celor 11 situri Natura 2000, aflate pe traseul acestei autostrăzi. Situri în care chiar România a inclus, din exces de zel sau din incompetenţă, o puzderie de specii protejate.

0

Duminică, 19 ianuarie a.c., Gheorghe Mihăilescu (foto), directorul general al Romsilva, a precizat că viitoarea autostradă Sibiu-Piteşti nu afectează habitatul speciei de gândac „croitorul cenuşiu”, că traseul autostrăzii nu atinge Parcul Naţional Cozia, astfel că proiectul are deja toate acordurile necesare, inclusiv pe cel de mediu, dat fără rezerve în anul 2018 (foto). „Ideea că gândacul cenuşiu al stejarului ar fi pe cale de dispariţie în această zonă este o idee incorectă. Avem stejar în afara ariei protejate, care este Parcul Naţional Cozia, pe Valea Băiaşului. Nu se opreşte conectivitatea, deci el poate să migreze. Mai mult, la noi, în literatura de specialitate, este descris ca dăunător, produce pagube, slăbeşte vegetaţia forestieră şi o expune la uscare, dar putem să spunem că nu prezintă un pericol“, a spus Gheorghe Mihăilescu.
Pavel Prundurel, directorul Parcului Naţional Cozia, a declarat că nu se pune problema vulnerabilităţii acestei specii: „La noi, croitoraşul habitează pe versantul sudic, nu pe cel nordic, unde a fost proiectată autostrada”, a precizat acesta.

„Nu mi-a cerut nimeni nimic!”

Întrebat de jurnalişti dacă a oferit aceste detalii şi Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), titularul de proiect, directorul Mihăilescu a declarat: „Nu. Nu mi-a cerut nimeni nimic” (!!!). Apoi, cu o oarecare sfială, a spus că în cazul în care CNAIR are nevoie de expertiza specialiştilor Romsilva, aceştia se vor pune la dispoziţia companiei.
În cele din urmă, Gheorghe Mihăilescu a anunţat că Romsilva va transmite CNAIR, luni (20.01.2020), documentaţia necesară întocmirii studiului de impact pe mediu, precum şi alte explicaţii de specialitate, elemente care ar putea contribui la întocmirea raportului solicitat de Comisia Europeană. „Le comunicăm luni celor de la CNAIR că acest gândac nu este în zona de monitorizare, nu este vulnerabil şi ca atare nu intră în zona speciilor periclitate“.

„Au fost făcute proiecte de birou care s-au dat repede la Uniunea Europeană”

Dar cum s-a ajuns ca UE să ceară României socoteală pentru o specie nesemnificativă de gândac? Totul pare să fi plecat tot de pe meleagurile mioritice, odată cu crearea siturilor Natura 2000, aflate în prezent în gestiunea agenţiilor de mediu: „Au fost făcute proiecte de birou care s-au dat repede la Uniunea Europeană cu o listă imensă de specii protejate. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să recunoaştem o eroare şi să încercăm s-o îndreptăm (…). Nu a fost întrebat nimeni. Ne-am trezit toţi că grădina noastră este băgată într-o reţea Natura 2000. Când am început să întrebăm, am constatat că avem nevoie de aviz şi ca să facem un gard în curtea noastră“, a mai spus directorul Romsilva. Această „superficialitate” s-a răsfrânt şi asupra documentaţiei de mediu pentru autostrada Sibiu-Piteşti: „Probabil, în elaborarea documentaţiilor de mediu, cineva, dintr-o uşurinţă, a menţionat dăunătorul“, a mai spus directorul Romsilva.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ