Evoluţia perecheii euro/leu din perioada analizată a fost una calmă, în care nu a mai fost testat pragul de 4,8 lei, după şirul de intervenţii ale băncii centrale din noiembrie, care au golit rezerva valutară de câteva sute de milioane de euro.
Preţurile de vânzare ale euro de la casele de schimb interbancare s-au menţinut peste 4,8 lei. Luni, cel mai ridicat preţ era practicat de OTP Bank cu 4,8540 lei, urmată de BCR cu 4,8510 lei, respectiv de ING cu 4,8461 lei.
Cursul euro a fluctuat între 4,7744 şi 4,7785 lei, pentru ca luni media să fie stabilită la 4,7777 lei, valoare identică cu cea de înainte cu o săptămână.
La sfârşitul perioadei, transferurile s-au realizat în culoarul 4,776 – 4,782 lei, cu închiderea la 4,777 lei. BCE a stabilit o rată de schimb de 4,7789 lei/euro.
Deprecierea leului s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 4,78 lei, după ce INS a reconfirmat creşterea economiei româneşti, în primele trei trimestre, cu 4%, în condiţiile în care consumul s-a redus, dar au crescut investiţiile, în special cele din construcţii.
Dolarul american a scăzut de la 4,3143 la 4,3067 lei, însă a crescut luni la 4,3149 lei.
Moneda elveţiană s-a apreciat de la 1,098 – 1,103 la 1,092 – 1,096 franci/euro, astfel că media ei a fluctuat între 4,34 şi 4,3620 lei, pentru a fi stabilită la sfârşitul intervalului la 4,3590 lei.
Perspectiva ca la alegerile parlamentare anticipate din Marea Britanie, care se vor desfăşura joi, victoria să revină conservatorilor conduşi de Boris Johnson, a provocat aprecierea lirei sterline faţă de principalele valute. În aceste condiţii, cursul ei a crescut luni de la 5,6554 la 5,6840 lei, nivel care se mai înregistra în 23 iunie 2016, cu o zi înainte de referendumul pentru Brexit.
Aprecierea monedei americane a avut darul de a provoca, la finalul perioadei, scăderea unciei de aur la 1.460 – 1.465 dolari, ceea ce a făcut ca preţul gramului de aur stabilit de BNR să coboare de la 204,2895 la 203,0272 lei.
La începutul acestei săptămâni, găurile mari din bugetul de stat, evocate tot mai des de actualul Executiv, a obligat Ministerul de Finanţe să redeschidă o emisiune de titluri de stat scadentă în septembrie 2029. El s-a împrumutat cu 832,8 milioane lei, aproape dublu faţă de nivelul programat, care a fost de 500 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă anuală de 4,67%. Băncile şi clienţii lor s-au înghesuit să cumpere, volumul total al cererii fiind de 1,49 miliarde lei.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,05%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit la valoarea de joi şi a crescut de la 3,11 la 3,12%, iar cel la 12 luni de la 3,21 la 3,22%.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,1003 – 1,1028 dolari, la începutul perioadei, la 1,1110 dolari, pentru ca luni să fluctueze între 1,1053 şi 1,1078 dolari.
Aprecierea dolarului s-a datorat faptului că economia americană se arată mai viguroasă decât cea europeană, în noiembrie fiind create 266.000 de noi locuri de muncă, cu mult peste aşteptările analiştilor.
Aceste evoluţii vor permite oficialilor Rezervei Federale să nu mai reducă dobânda-cheie, la întâlnirea de politică monetară, ce va avea loc marţi şi miercuri.
Volatilitatea bitcoin pe platformele specializate a fost mai mare, unde a fluctuat între 7.150 şi 7.600 dolari, valori care se menţin în culoarul cuprins între suportul de 6.300 dolari şi rezistenţa de la 9.500 dolari.
Analiza cuprinde perioada 3 – 9 decembrie

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ