Bătălia cu schimbările climatice

0

Mă aflu în aceste zile la Madrid la Conferinţa ONU asupra schimbărilor climatice, cel mai mare eveniment al planetei în acţiunea globală pentru un mediu sănătos, pentru biodiversitate.
Reprezentanţi la nivel înalt din 196 de ţări ale lumii caută soluţii, negociază, partajează experienţe locale şi regionale în încercarea de a realiza un proiect global al unei tranziţii mai rapide către o planetă sănătoasă. Tranziţie al cărei obiectiv strategic este menţinerea unui prag de creştere a temperaturii globale de maximum 2 grade Celsius în raport cu periodele preindustriale.
Două dosare majore sunt pe agenda Summitului de la Madrid. Primul este legat de renegocierea regulilor care reglementează pieţele internationale ale carbonului, schimbarea sau vânzarea între diversele state a reducerilor, cotelor de CO2, de gaze cu efect de seră.
Al doilea dosar vizează „finanţarea pierderilor şi a prejudiciilor” în contextul impactului schimbărilor climatice la care lumea nu se va putea adapta (de ex. ridicarea nivelului mărilor şi consecinţele sale: pierderi de terenuri cultivabile, distrugeri de locuinţe, deplasări de populaţii).
Uniunea Europeană din care facem şi noi parte vrea să-şi asume un rol de locomotivă a acestui proces de tranziţie spre o economie sustenabilă ecologic. Ea afirmă clar acest lucru prin reprezentanţii săi aici la Madrid. Mai mult, chiar în următoarele zile UE va lansa la Bruxelles Acordul Verde European, cel mai ambiţios program din lume privind combaterea schimbărilor climatice.
Liderii UE se vor angaja ca până în 2050 să reducă la zero emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit declaraţiei comune ce va fi rostită la summitul din 12-13 decembrie. Uniunea Europeană vrea de asemenea sporirea investiţiilor ”verzi” şi va analiza posibilitatea impozitării importurilor din ţări care nu corespund standardelor de mediu.
„Dacă obiectivul nostru comun este să fim un continent neutru din punct de vedere climatic în 2050, trebuie să acţionăm acum”, a declarat aici la Madrid Ursula von der Leyen, noul preşedinte al Comisiei Europene.
Pentru atingerea ţintelor din proiect, Comisia Europeană estimează că, după 2030, ar putea fi necesare investiţii suplimentare în energie şi infrastructură de până la 290 miliarde de euro pe an. În cadrul planului, Banca Europeană de Investiţii, care va conduce eforturile de finanţare, s-a angajat să mobilizeze 1 trilion de euro pe parcursul unui deceniu.
În ce măsură acest Green Deal va beneficia de investiţii, bugete şi politici publice la înălţimea ambiţiilor, vom vedea. În mod cert se doreşte o rupere de ritm în privinţa modalităţii de a acţiona, ceea ce va presupune schimbări radicale în economia spaţiului comunitar european.
România ca membră a Uniunii Europene şi ţară care a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, în urmă cu doi ani, va trebui să-şi tragă repede concluziile, să-şi calibreze obiectivele de negociere în interiorul Uniunii şi să-şi plieze politicile interne astfel încât să se adapteze noilor realităţi.

Deputatul Ion Cupă – președintele ALDE Dolj

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ