Începând cu anul 2001, România participă la Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Programme for International Student Assessment sau PISA) iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). PISA reprezintă testarea, o dată la trei ani, a elevilor de 15-16 ani la matematică, citire şi ştiinţe. De exemplu, pentru rezultatele din 2018 au fost testaţi aproximativ 32 de milioane de tineri din 79 de ţări membre OECD sau partenere. Din România au participat aproximativ 5.000 de elevi din 170 de şcoli, iar costurile evaluărilor au atins suma de 151.000 de euro. Trebuie menţionat că testările PISA nu urmăresc să pună în evidenţă dacă elevii aflaţi la finalul ciclului de învăţământ obligatoriu pot reproduce ceea ce au învăţat, ci examinează la ce nivel pot transpune aceste cunoştinţe în viaţa socială şi, mai ales, în situaţii neprevăzute sau necunoscute.
Rezultatele României la PISA 2018 sunt mai slabe decât la evaluările din 2012 şi 2015
Rezultatele PISA 2018 au arătat că elevii români se descurcă mai rău decât în 2012 şi 2015 la citire, matematică şi ştiinţe. Spre exemplu, la matematică s-a înregistrat o scădere de 14 puncte faţă de 2012 şi 15 puncte faţă de testarea din 2015. Şi la ştiinţe situaţia este dificilă, punctajul din 2018 fiind mai mic cu 12 puncte faţă de punctajul din 2012 şi cu 9 puncte faţă de evaluarea din 2015. În total, România a obţinut 428 de puncte, cu 6 puncte mai puţin decât în 2015 şi cu 10 puncte mai puţin decât în 2012. La toate cele trei domenii de evaluare, România se află sub media OECD şi doar 1% dintre elevii români au atins niveluri 5 sau 6 (calculate de la 1, cel mai slab, până la 6, cel mai ridicat), faţă de 9% cât este media generală a evaluării PISA. Dincolo de aceste cifre şi procente, transpusă, situaţia în care se află elevii români şi sistemul educaţional din România este îngrijorătoare. La citire, de exemplu, majoritatea elevilor testaţi s-au poziţionat pe al doilea nivel şi doar 1% au atins nivelurile 5 sau 6, faţă de 9% cât a fost media totală. La matematică, doar 3% din elevi au atins nivelurile 5 sau 6, faţă de 11% cât este media OECD, iar la ştiinţe au ajuns la nivelurile 5 sau 6 doar 1% dintre elevi, în timp ce media OECD a fost de 7%. Asta înseamnă că foarte puţini elevi pot extrage ideea principală dintr-un text de dimensiune medie în cazul evaluării la lectură şi la fel de puţini pot face corelaţii între informaţiile elementare din domeniul ştiinţelor. În schimb, la matematică, jumătate dintre elevii români examinaţi nu au fost capabili să compare distanţa a două rute alternative sau să convertească valoarea unor preţuri din lei în alte monede. Cum nu era suficient, analfabetismul funcţional (noţiune care se referă la persoanele care ştiu să citească, dar nu înţeleg ceea ce au citit) a crescut în 2018 la 44%, cu cinci procente mai mult decât la evaluarea din 2015.
Senatorul PSD Lavinia Craioveanu: „Este nevoie de un acord politic pentru educaţie!”
Aflată de mai mulţi ani la conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, iar în prezent senator PSD, Lavinia Craioveanu (foto) a fost printre primii politicieni care au avut o poziţie oficială faţă de raportul PISA. În calitate de cadru didactic, dar şi de om politic, Lavinia Craioveanu vine cu mai multe propuneri pentru a relansa învăţământul românesc, fondate pe un acord independent de culoarea politică. „După ce am citit raportul PISA am întocmit un apel public, pentru că este nevoie de un acord politic pentru educaţie. Nu mai trebuie 
sub nicio formă să avem schimbări de la un an la altul. Avem nevoie de un sistem stabil şi predictibil şi avem nevoie ca elevii să înveţe să îşi folosească cunoştinţele pe care le acumulează la şcoală. Este foarte important ca ei să ştie să aplice aceste cunoştinţe, pentru că degeaba un copil este de nota 10, a acumulat foarte multe informaţii teoretice, dar nu este capabil să le aplice practic. Aceste teste (PISA n.red.) tocmai asta evaluează, capacitatea lor de a pune în practică cunoştinţele acumulate. Trebuie să ştim care este scopul pe care îl urmărim, care sunt competenţele pe care aceşti copii trebuie să le dobândească la sfârşitul fiecărui ciclu şi să vedem care sunt metodele prin care ajungem acolo. La momentul acesta, programele sunt foarte stufoase, trebuie văzut ce trebuie păstrat şi ce trebuie scos de aici. De asemenea, şi planul-cadru trebuie modificat, mai ales că recent s-a votat o lege în Parlament prin care numărul de ore pe zi la care un elev trebuie să participe a fost diminuat. Asta nu înseamnă că elevul trebuie să stea mai puţin în şcoală. Eu cred că acele ore din planul-cadru trebuie să se desfăşoare normal, iar copilul, după aceste ore, poate să participe la alte ore asigurate de şcoală în mod gratuit, în care să facă pregătire remedială dacă are lacune la unele discipline sau să se pregătească la o disciplină pentru care are pasiune, ori, pur şi simplu, să fie nişte cluburi de chimie, de lectură, de teatru, de limba engleză sau română. De altfel, este o iniţiativă pe care eu am prezentat-o în dezbaterea de săptămâna trecută de la Parlament cu sindicatele din învăţământ şi care se pare că va fi transformată în lege. Sunt multe lucruri de făcut, treptat şi adaptate la nivelul societăţii româneşti din acest moment. Prima condiţie este ca aceşti copii să vină la şcoală, pentru că noi avem o problemă cu abandonul şcolar. Apoi toate orele trebuie să se desfăşoare, iar copiii să plece cu achiziţii de acolo şi pe care să fie capabili să le transpună în viaţa de zi cu zi”, a declarat, Lavinia Craioveanu.
În definitiv, cel puţin două lucruri sunt certe. Primul dintre ele este acela că, deşi elevii români au parte de un program educaţional stufos, acesta nu îi ajută prea mult în situaţii concrete. În al doilea rând, raportul PISA este un nou semnal de alarmă pentru învăţământul românesc, care devine din ce în ce mai nepractic şi care trebuie urgent îmbunătăţit.
Preşedintele ALDE Craiova trage un semnal de alarmă
Anişoara Stănculescu (foto), preşedinte ALDE Craiova: „Nu avem nicio scuză ca ţară pentru aceste rezultate. Au fost avertismente, precum cele ale profesorului Mircea Miclea, de care 
nu s-a ţinut cont. Important acum este nu să ne lamentăm pe marginea acestei realităţi, ci cum să facem ca la următoarele testări PISA să obţinem scoruri mult mai bune. Avem nevoie de o dezbatere adevărată pe tema educaţiei în România. Schimbările ultrarapide din economie, societate şi din piaţa muncii impun un răspuns adecvat. Nu mai putem amâna temele serioase din societatea românească. Aceste rezultate arată şi o criză de identitate la nivelul naţiunii pe care trebuie să o depăşim repede. Responsabilitatea trebuie căutată deopotrivă în leadershipul politic, dar şi în cel educaţional. Există complicităţi vinovate până la cel mai de jos nivel de decizie. Umflarea cifrelor de şcolarizare ne spune ceva? Dar finanţarea publică a unor posturi şi programe şcolare inutile?“
Pas cu pas spre distrugerea totală a acestei ţări!
Falimentul sistemului educaţional românesc, certificat acum din nou de experţi pe plan european, este o consecinţă directă a indiferenţei, ca să nu spunem nesimţirii, unei clase politice ea însăşi caracterizată, în multe cazuri, de analfabetism funcţional. În plus, corpul didactic românesc este părtaş la acest dezastru naţional prin lipsa de atitudine vizavi de politizarea excesivă a sistemului, subfinanţarea cronică a educaţiei şi eliminarea meritocraţiei din criteriile de promovare profesională. Dascălii, la braţ cu politicienii, au îngropat definitiv viitorul acestei ţări printr-o acţiune conjugată menită a le asigura lor supravieţuirea şi a transforma societatea românească într-o masă amorfă de idioţi, tocmai buni de manipulat. Efortul conjugat al acestor clase profesionale a distrus, iremediabil, viitorul acestei ţări pentru următorii 20-30 de ani. Iar dacă acest proces de autodistrugere nu va înceta cât mai curând, viitorul acestei naţiuni este unul sumbru! (C. Pretorian)
