Turistul care trece prin Parcul central din Băile Govora nu are cum să nu remarce o clădire care stă să cadă, dar care încă afişează reminiscenţe ale splendorii de odinioară. Acoperişul aproape că s-a prăbuşit, tencuiala a căzut, au dispărut uşile şi ferestrele, interioarele sunt devastate. Pe scurt: s-a ales praful. În acest loc, acum un secol, vizitatori din întreaga Europă făceau turism balnear de lux.

Terapii inovative, aparatură sofisticată
Ridicat în anii 1911-1914 după proiectul arhitectului român de origine franceză Ernest Doneaud, Pavilionul de băi a fost dat în folosinţă în 1915. Aici, medicii balneologi români au scris istorie. Aşa a devenit Govora una dintre cele mai căutate destinaţii din Europa; nu numai pentru aerul său, considerat cel mai curat de pe continent, pentru apele vindecătoare, ci şi pentru terapiile inovative în tratarea afecţiunilor reumatismale, iniţiate de către doctorul Nicolae Popescu-Zorileanu, întemeietorul staţiunii, precum şi pentru proceduri medicale revoluţionare în boli ale căilor respiratorii.
La data deschiderii, Pavilionul de băi avea aparate de tratament cu electricitate statică, aparate de electroterapie, o instalaţie Roentgen rarisimă în acea perioadă, precum şi 146 de cabine şi locuri de baie.
Terapiile care se practicau în acest pavilion au fost foarte solicitate şi practicate şi în perioada comunistă.

Cum s-a ales praful
După 1990, societatea care administra patrimoniul staţiunii a fost privatizată şi aşa a început declinul bazei de tratament. În 1998, se pun lacătele pe uşi, iar instalaţiile şi căzile de baie sunt vândute la fier vechi. În urmă cu câteva luni, Mihai Handolescu, directorul firmei care deţine o parte din patrimoniul staţiunii, inclusiv clădirea băilor, explica pentru Agerpres cum s-a ajuns aici. Potrivit acestuia, pavilionul nu mai corespundea cerinţelor contemporane, fiind construit iniţial pentru perioada de vară când turistul putea să se deplaseze de la unităţile de cazare la baza de tratament: „Or, în condiţiile actuale este dificil să îi mai trimiţi pe oameni în afara hotelului pentru tratament. De aceea, bazele de tratament au fost mutate în interiorul unităţilor de cazare, iar funcţiunile stabilimentului de băi au fost preluate de către acestea”’.

6 milioane de euro şi clădirea ar putea deveni hotel de cinci stele

În acest context, Handolescu a vorbit şi despre un proiect care ar urma să transforme clădirea în altceva, dând însă de înţeles că sunt şanse minime, deocamdată, ca planul să prindă contur: „Nu e vorba de rea credinţă sau că nu vrem să refacem această clădire, ci e vorba de bani şi de recuperarea acestor bani. Avem un proiect, unul complex, de transformare a acestei clădiri într-o unitate modernă, cu 120 de locuri de cazare, restaurant, parcare etc., dar e nevoie de 6 milioane de euro şi până nu găsim surse pentru finanţarea lui nu ne putem apuca de nimic”, a adăugat acesta.
Pe vremuri, acestui loc i se spunea „Doctorul României”. Acum, „doctorul” a devenit un pacient foarte bolnav, aproape de moarte. Cine este de vină? Dar cine nu este?