Avându-i contracandidaţi pe Răzvan Socoteanu şi Radu Marinescu, doi dintre avocaţii tineri cu „ştaif“ ai Craiovei, Lucian Săuleanu a reuşit abil să-i întărâte unul împotriva altuia şi, astfel, s-a scris istoria câştigării alegerilor pentru Baroul Dolj în urmă cu patru ani. Fără a-şi afişa veleităţile de politician şi promiţând mincinos că nu va mai desfăşura activităţi de reprezentare în instanţă, actualul decan l-a înfrânt, la numai câteva voturi, pe Răzvan Socoteanu. Pentru el, victoria s-a dovedit un prim pas într-o viitoare carieră politică la care visează, în ultimii patru ani folosindu-se nu de puţine ori de funcţia de decan pentru a încerca să obţină diverse demnităţi în mai multe partide politice. În schimb, pentru avocaţii care l-au votat, cei patru ani de „domnie“ ai avocatului-politician-cadru universitar s-au constituit într-un lung şir de decepţii, urmare a noianului de promisiuni electorale pe care nu şi le-a dus la bun sfârşit sau, mai grav, nici măcar nu a încercat să le implementeze. Dar să enumerăm în cele ce urmează o mică parte dintre ele, cu menţiunea că, din păcate, ar trebui să adăugăm cel puţin încă două pagini Indiscretului în Oltenia pentru a putea să menţionăm toate promisiunile neonorate ale actualului decan.

Când decan, când politician, în funcţie de interese
Uitându-ne pe programul electoral în baza căruia a şi câştigat actualul mandat, constatăm, nu cu surprindere, că şi-a încălcat chiar prima promisiune, aceea de a nu mai desfăşura activităţi de reprezentare în instanţe. Nu numai că a făcut pe mai departe acest lucru, dar „s-a lăsat distras“ de la managementul Baroului Dolj şi prin activităţi politice intense, candidatura la Primăria Craiova fiind dor un mic exemplu în acest sens, prin activităţi universitare, redacţionale şi de arbitraj. Totuşi, cel mai grav lucru din punct de vedere socio-profesional îl reprezintă politizarea excesivă a instituţiei Baroului şi folosirea funcţiei de decan în numeroase negocieri ce au precedat veşnica sa „transhumanţă“ politică de la un partid către altul. Apoi, a promis solemn că va diminua contribuţia individuală obligatorie a avocaţilor, lucru pe care, din păcate pentru această breaslă şi aşa destul de încercată din punct de vedere financiar, nu l-a realizat. Mai mult decât atât, deşi a promis solemn, nu a reuşit majorarea perioadei ce premerge suspendării din barou a avocaţilor care nu reuşesc să îşi plătească parţial sau total taxele şi contribuţiile profesionale către barou. I-au trebuit mulţi ani până să realizeze că onorariile pentru prestaţiile din oficiu sunt cel puţin mizere raportate la importanţa pe care un avocat o are în înfăptuirea justiţiei, iar când o mulţime de alte barouri din ţară au iniţiat acţiuni de protest în acest sen, cu mare greutate a reuşit să dea un comunicat de presă prin care să ralieze Baroul Dolj la acţiunea colegilor din întreaga ţară. Mai mult, a acţionat tardiv sau nu a făcut-o deloc atunci când membri ai baroului pe care îl conducea au fost suspuşi unor abuzuri, cazul avocatului Remus Ciucă fiind unul elocvent în acest sens.

Realizări puţine, eşecuri cu duiumul
În urmă cu patru ani, atunci când a candidat, Săuleanu le-a promis colegilor că va lupta să înfiinţeze la nivelul baroului un fond de întrajutorare similar unei case de ajutor reciproc, care să vină în sprijinul unor avocaţi cu reale probleme. Din păcate, şi această promisiune a rămas neîmplinită, după cum nu a reuşit nici să susţină timerii avocaţi prin acordarea unor facilităţi financiare atunci când aceştia fac primii paşi în profesie. De asemenea, i se reproşează faptul că nu a reuşit, în cei patru ani de mandat, să simplifice accesul mai amplu al avocaţilor în sistemul ECRIS, nu a stopat practica vicioasă a accesului preferenţial al avocaţilor la registratura şi arhivele instanţelor, nu a putut să impună, printr-un dialog constructiv cu conducerile instanţelor, dreptul la concediu al avocaţilor, lucruri pe care le-a promis în trecuta campanie electorală pentru ocuparea demnităţii de decan. Din păcate, ţinând cu dinţii şi de o carieră politică îndoielnică având în vedere înălţimea funcţiei pe care o ocupa, a ales să se situeze pe o poziţie belicoasă faţă de administraţia publică locală, lucru ce i-a privat pe avocaţii doljeni de rezolvarea unor probleme de multe ori presante. În schimb, în darea de seamă privind „măreţele“realizări din ultimii patru ani, se mândreşte cu o reuşită de răsunet pentru Baroul Dolj: montarea pe cheltuiala baroului a unui aparat de aer condiționat pentru avocați în Penitenciarul Craiova! Felicitări, domnule decan, un lucru pentru care toţi avocaţii vă sunt recunoscători! Dincolo de ironia şi sarcasmul ultimei propoziţii, este absolut uluitor cum, la sfârşit de mandat, pe mai bine de 200 de pagini, Lucian Săuleanu reuşeşte performanţa unică de a face o dare de seamă cu privire la activitatea sa în funcţie plină de auto-elogieri şi atacuri la adversarii din interioul baroului. Mult prea mult pentru atât de puţine lucruri realizate!