AFIR – 18 ani de sprijin pentru mediul rural

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a împlinit recent 18 ani de la înfiinţare şi, pentru a celebra acest moment, conducerea instituţiei a vizitat câţiva dintre beneficiarii fondurilor europene de pe raza Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Craiova, care, cu ajutorul specialiştilor agenţiei, au reuşit să pună pe picioare afaceri de succes.

0
Adrian Chesnoiu, directorul AFIR, în vizită la service-ul auto din localitatea Slătioara

Prima vizită a avut loc în comuna Slătioara, judeţul Olt, acolo unde administratorul unui service auto a accesat un proiect de peste 130.000 de euro care a vizat modernizarea service-ului prin achiziţia de echipamente şi dotări necesare. „Am fost de părere că cel mai bine este să vedem ceea ce se face prin fondurile europene şi acesta a fost principalul motiv pentru care am decis să vizităm câţiva dintre beneficiarii fondurilor. Suntem aici la o investiţie realizată prin submăsura 6.4, o investiţie destinată activităţilor non-agricole, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, un proiect care arată modul în care se desfăşoară implementarea proiectelor cu fonduri europene: o cerere de finanţare depusă în iunie 2017, s-a semnat contractul în februarie 2018, realizat integral. Iată că suntem în luna octombrie şi deja este o investiţie funcţională, cu clienţi şi cu realizări economice”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR. Acesta a precizat că, pe lângă agricultură, satul românesc are nevoie şi de alte investiţii pentru a se dezvolta şi pentru a putea oferi facilităţi similare cu cele din mediul urban. „Cred că acest Program Naţional de Dezvoltare Rurală a îmbinat foarte bine atât activităţile agricole, cât şi activităţile non-agricole şi a oferit posibilitatea dezvoltării unor mici afaceri în mediul rural astfel încât, pe lângă agricultura clasică realizată în România, să se dezvolte şi afaceri mai micuţe, afaceri de nişă, care să fie un suport pentru activitatea principală. Sunt investiţii extrem de importante pentru mediul rural pentru că ne dorim ca tinerii să vină la sat şi pentru a-i şi putea păstra în satul românesc trebuie să le oferim toate facilităţile de care ei ar beneficia dacă ar locui în zona urbană”, a adăugat Chesnoiu.

Mere bio cu bani europeni
La câţiva kilometri distanţă, în localitatea Găneasa, reprezentanţii AFIR au vizitat un alt beneficiar care, graţie fondurilor nerambursabile, a înfiinţat şi dotat o livadă de mere bio ce se întinde pe aproape 7 hectare. „Am lucrat în Italia vreo 13 ani şi, uitându-mă la televizor, la Viaţa Satului, am văzut că toată lumea încearcă să ia fonduri europene. Am zis să încercăm şi noi să facem o fermă, să facem ceva acasă. Am ales să produc mere pentru că asta ştiam să fac. Când m-am hotărât, prin 2013, şi am început să cumpăr terenul, am văzut un reportaj cu sute de tone de mere care se vindeau la preţuri derizorii, 70-80 de bani pe kilogram. Atunci mi-a venit ideea să facem ceva diferit faţă de toată lumea, să facem ecologic, bio. De atunci, am pornit cu bio. Ţin minte că atunci când am venit şi am înregistrat livada la APIA ca bio nici nu ştiau ce înseamnă ecologic, ce cod să-mi dea, aşa că am stat vreo două luni să o punem pe picioare. Primele două hectare le-am înfiinţat în anul 2014, iar în 2015 am înfiinţat, pe banii mei, încă aproape patru hectare. Apoi, anul trecut am accesat, pe măsura IV, 200.000 de euro, cu 90% finanţare, pentru sistemul de irigat cu picurare şi plasele antigrindină, dar şi utilaje”, a declarat Marin Şerban.
Fermierul oltean nu vrea să se oprească însă aici, ci intenţionează să-şi extindă livada cu alte 10 hectare, dar şi să construiască o hală frigorifică. „Producţia este bună, iar ca desfacere le ducem pe toate în Italia. Din păcate. Şi spun asta pentru că noi cumpărăm mere otrăvite de afară, iar cele crescute fără tratamente sunt date la export. Eu am făcut asta şi ştiu ce înseamnă, chiar mâncăm otravă. Merele noastre cele bune, pentru că nu vrem să dăm un leu în plus, le ducem în Italia şi la nemţi şi le mănâncă ei. Tocmai de aceea m-am decis să înfiinţez încă 10 hectare de livadă, dar şi să ridic spaţii frigorifice, asta ca să nu mai duc merele nicăieri, să le ţin şi să le vindem aici”, a mai spus fermierul oltean.

Asocierea, cheia succesului în viitor
Directorul AFIR, Adrian Chesnoiu (foto mijloc), spune însă că, deşi este bine că tinerii investesc în producţia de fructe şi legume, acest lucru nu va mai fi suficient dacă vor rămâne separaţi şi nu se vor asocia. „Avem aici un tânăr român care a învăţat şi a dobândit expertiză într-o ţară cu un pic înaintată în ceea ce înseamnă absorbţia fondurilor europene, în Italia, şi a ales să se întoarcă acasă. A venit în România, a depus un proiect cu finanţare, în exerciţiul 2007-2013, a pornit cu o suprafaţă de 2,78 hectare, un început bunicel. Însă a descoperit repede ce înseamnă lipsa forţei de muncă şi migrarea forţei de muncă din România către piaţa vestică. A văzut ce înseamnă să nu fii tehnologizat, pentru că lucrările se făceau manual, şi a văzut cât de greu e să meargă mai departe cu tratamente foarte costisitoare şi tot ce implică acest lucru. Astfel că a depus un proiect la noi în exerciţiul acesta, 2014-2020, a accesat o sumă nerambursabilă de aproximativ 200.000 de euro, bani ce i-au permis să se doteze şi vedem investiţiile: un tractor de ultimă generaţie, plase de protecţie antiinsecte şi antigrindină, o platformă de recoltare şi alte utilaje. Noi, Agenţia, am fost şi suntem alături de fermierii români, de toţi cei care doresc să iniţieze o investiţie în agricultură. Vorbind cu beneficiarul, ne spunea cât de greu este să intri pe piaţa românească, ce mare diferenţă este între mărul românesc, ca preţ şi valoare propriu-zisă, şi ce vine din Vest. În Polonia, am văzut cum un grup de 65 de producători, strânşi într-o cooperativă, a accesat aproape 35 de milioane de euro. Au pus toate producţiile în comun şi au reuşit să încheie contracte cu toate marile lanţuri de magazine, astfel încât să poată avea continuitate şi o marjă foarte mare de profit. Sfatul meu pentru beneficiar este să identifice alţi producători mici din zonă, să se adune într-o cooperativă şi să se organizeze. Acesta este viitorul”, a precizat Adrian Chesnoiu.

AFIR şi-a premiat colaboratorii
Tot pentru a celebra împlinirea a 18 ani de activitate, Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Craiova a organizat şi un simpozion, desfăşurat sub egida „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”, în cadrul căruia s-au trasat principalele direcţii pe care trebuie să le urmeze agenţia, pentru a deveni şi mai performantă. Trebuie precizat că, în cei 18 ani de activitate, AFIR a încheiat, cu beneficiarii din Oltenia, peste 20.000 de contracte, pentru care a plătit mai bine de 870 milioane de euro.
În cadrul simpozionului, organizat la Craiova, au fost premiaţi beneficiari ai proiectelor europene finanţate prin AFIR, atât din rândul antreprenorilor, cât şi al instituţiilor publice.