Romsilva, prinsă la furat arbori în parcul naţional Domogled – Valea Cernei

Agent Green a surprins un angajat al Romsilva de la Ocolul Silvic Baia de Aramă în timp ce fura arbori de fag din parcul naţional Domogled – Valea Cernei. Furtul s-a produs în luna iulie, nu a fost confirmat de Poliţie, dar abia acum, în urma escaladării situaţiei, Garda Forestieră a confirmat furtul şi a trimis probele către organele de cercetare penală.

0

Parcurile naţionale din România, ale căror păduri acoperă abia 1% din suprafaţa ţării, sunt degradate sistematic în mod deliberat. Cel puţin 382.000 m.c. de lemn au fost exploataţi comercial din parcurile naţionale doar în ultimul an, potrivit datelor din SUMAL, baza de date naţională şi oficială pentru păduri. Parcul naţional Domogled – Valea Cernei a fost cel mai afectat de tăieri în ultimii 10 ani. Cel puţin 123.000 m.c. de lemn au fost exploataţi doar în ultimul an. Nici măcar 50% din suprafaţa parcului Domogled nu sunt oficial sub protecţie strictă. Exploatările forestiere sunt omniprezente în acest parc, chiar şi în pădurile seculare din mijlocul parcului. De această dată, însăşi Romsilva a fost prinsă la tăiat şi încă chiar ilegal.
Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, se afla în parc în acea zi: „Mă aflam cu o echipă TV în parc în acea zi, într-o pădure seculară de fag. Am găsit o echipă de tăietori şi camionul lor într-o zonă unde nu era aprobată nicio exploatare, deci, am ştiut imediat că se taie ilegal. Şocul cel mai mare a urmat abia când am aflat că cel care fura arborii era exact cel care trebuia să îi păzească, Romsilva, administratorul pădurilor statului. Se folosea de o firmă locală pentru a tăia şi a scoate lemnul din parc. Nici măcar nu s-a sfiit să recunoască planul de a tăia toată pădurea de lângă noi”.
Agent Green şi EuroNatur au lansat campania europeană „Save Paradise Forests” pentru a atrage atenţia publicului internaţional cu privire la exploatările masive din parcurile naţionale din România.

Niciun parc naţional nu respectă standardele internaţionale impuse de IUCN
În cazul furtului din Domogled, arborii de fag au fost încărcaţi într-un camion închiriat cu numărul de înmatriculare AB 08 JLA în dimineaţa zilei de 3 iulie 2018. Investigatorii au urmărit camionul atât la sol, cât şi cu drone, până la un depozit ascuns în mijlocul pădurii. Aici, lemnul a fost mutat în alt camion deţinut chiar de firma care a tăiat arborii, care nu au fost niciodată înregistraţi în baza de date naţională SUMAL şi nici nu au apărut pe aplicaţia şi portalul pentru urmărirea lemnului (www.inspectorulpadurii.ro). AB 08 JLA a figurat în acea zi cu un singur transport făcut seara târziu, însă cu molid, nu cu fag, aşa cum a fost filmat de dimineaţă. „Ne confruntăm cu un caz clar care arată cât de uşor se poate păcăli sistemul doar pentru că actualul Guvern a blocat dezvoltarea Inspectorului Pădurii. Astfel, depozitele sunt folosite drept maşină de spălat pentru lemnul ilegal, în vreme ce Guvernul tolerează asta. Avem chiar dovada că inclusiv firma de stat Romsilva fură”, acuză Păun.
Investigatorii au sunat la 112 pentru a cere poliţiei să intervină. Cazul a fost preluat de Poliţia Tismana care a primit toate datele necesare, inclusiv filmările. În adresa Poliţiei Tismana, care răspunde denunţului Agent Green, şeful poliţiei a concluzionat că transportul a fost legal. Situaţia a escaladat la Garda Forestieră Vâlcea, ai cărei comisari au identificat tăierile ilegale, raportul fiind înaintat organelor de cercetare penală. „Este alarmant că oamenii care ar trebui să păzească, fură într-un parc naţional. Cerem Guvernului României să oprească exploatările comerciale din parcurile naţionale. Aceste păduri aparţin patrimoniului european şi distrugerea lor este ireversibilă”, a spus Gabriel Schwaderer, CEO EuroNatur.
În prezent, niciunul din cele 13 parcuri naţionale nu respectă standardele internaţionale impuse de IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii). Potrivit IUCN, principiile esenţiale pe care se bazează administrarea unui parc naţional sunt non-intervenţia, acceptul proprietarilor pentru înfiinţare şi asigurarea că aceştia nu au nimic de pierdut din cauza restricţiilor. „Ei bine, în parcurile din România se taie ca într-o pădure oarecare pentru producţia lemnului, legal sau ilegal. Mulţi proprietari de păduri nu şi-au dat acceptul pentru înfiinţarea parcurilor şi nici nu au primit compensaţii. Pot să spun că Ministerul Mediului omoară în prezent ideea de parc naţional şi totodată speranţa de a avea altele noi”, a încheiat Păun.

Euronatur şi Agent Green cer Ministerului Mediului:
– Aplicarea scopului şi obiectivului principal de non-intervenţie în conformitate cu legislaţia naţională, criteriile şi recomandările Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN);
– Preluarea administrării unitare şi eficiente a tuturor parcurilor naţionale de către Stat în cadrul ANANP (Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate) după modele de succes precum în Suedia, Austria sau Germania;
– Finanţarea suficientă pentru administrarea parcurilor naţionale din bugetul de stat, conform OUG 57/2007, art. 30 (2);
– Ajustarea limitelor parcurilor naţionale pe criterii ştiinţifice pentru cuprinderea pădurilor virgine/multiseculare alăturate sau a ecosistemelor, integral (de exemplu, Coşava Mică în Semenic sau Câmpuşel în Retezat);
– Informatizarea gestiunii şi a managementului ariilor protejate prin utilizarea aplicaţiei SINCRON;
– Restructurarea Consiliilor Ştiinţifice pentru a fi formate exclusiv din cercetători şi cadre universitare, independente şi cu integritate morală;
– Identificarea surselor financiare pentru achiziţionarea de către statul român a terenurilor private din parcurile naţionale, acolo unde proprietarii doresc în mod voluntar să îşi vândă terenurile;
– Acordarea compensaţiilor adecvate pentru toţi proprietarii privaţi de păduri şi pajişti situate în parcuri naţionale;
– Preluarea în legislaţia naţională a categoriilor IUCN aşa cum sunt ele formulate, precum şi alte recomandări ale organizaţiilor internaţionale;
– Înfiinţarea de parcuri naţionale noi (de exemplu, parcul naţional Munţii Făgăraş, Munţii Ţarcu, Munţii Ciucaş, Munţii Giumalău).