Roşiile olteneşti cuceresc România

Unii au ales să vândă celebrele roşii „cu ţâţă” cunoscute drept roşii de Izbiceni, alţii au optat pentru „inimă de bou”, „roşia portocală” sau pentru cea „de ciocolată”. Au existat însă şi câţiva legumicultori care au oferit celor interesaţi roşii gigant, a căror greutate depăşea cu mult jumătate de kilogram. Interesant este că oferta bogată şi diversificată a cultivatorilor de tomate din cel mai mare bazin legumicol din ţară a fost una la mare căutare.

Campioni la programul „Tomata”
„Programul Tomata s-a dovedit încă de anul trecut, de când a fost iniţiat de ministrul Petre Daea, drept unul de succes. Numărul legumicultorilor din judeţ care s-au înscris în program a fost încă de la început unul foarte mare, dar al celor înscrişi acum a depăşit orice aşteptări, chiar şi pentru noi care ştiam ce fel de fermieri avem, cât de pasionaţi şi experimentaţi sunt în producerea de legume, în special de roşii. Avem înscrişi în program peste 4.000 de fermieri, 3.800 dintre ei au fost în ciclul întâi de producţie. Cu doar câteva excepţii, ei au reuşit să-şi depună documentele care dovedeau comercializarea celor 2.000 de kilograme şi au intrat în posesia banilor. Restul de fermieri vor face dovada valorificării tomatelor în lunile noiembrie şi decembrie şi apoi vor primi şi banii”, a declarat directorul Direcţiei Agricole Olt, Dragoş Drăghicescu.
Fermierii din Olt au vândut pe piaţă în această primăvară şi început de vară peste 75.000 de tone de tomate din soiurile timpurii şi extratimpurii. „Roşiile valorificate pe pieţele din întreaga ţară de legumicultorii olteni înscrişi în Programul Tomata sunt unele autohtone, chiar dacă în mare parte seminţele au fost achiziţionate din Bulgaria. Adevărul este că, la un moment dat, după revoluţie, bulgarii au luat roşia de Izbiceni şi au omologat-o. Acum noi o producem, dar fără a o mai putea omologa. Este acea roşie cu gust deosebit, alungită la vârf. Au mai fost valorificate roşii din hibrizi produşi în ţară, dar cantităţile nu se compară cu cele mai cunoscute tomate olteneşti. Au fost fermieri care au produs roşiile cunoscute sub denumirea de «inimă de bou», roşiile roze, cele de «ciocolată» şi chiar roşiile «portocală». Gustul fiecărui soi este special, deşi diferă. Studiile au arătat că gustul deosebit este dat de modul în care se produc, dar şi de compoziţia solului. În bazinele legumicole din Olt, în cele două, avem un sol de cea mai bună calitate. În plus, roşiile produse de fermierii din judeţ sunt cât mai aproape de cele produse de bunicii noştri cu mulţi ani în urmă, fără prea multe chimicale. La mare preţ este gunoiul de grajd. Pentru a face rost de ele, fermierii legumicultori de viţă veche fac tot felul de înţelegeri cu locuitorii din judeţ care deţin animale şi păsări. Le iau bălegarul şi le dau la schimb răsad de roşii şi îi învaţă cum să le cultive pentru a obţine o producţie bună şi a avea tomate de calitate”, ne-a mărturisit adjunctul Direcţiei Agricole, Ion Anuţa (foto).

Roşii de toate modele şi de toate mărimile
După ce au devenit cunoscuţi pentru roşiile gustoase, legumicultorii olteni vor să arate tuturor ce roşii speciale produc. Ca să-i obişnuiască să facă salate curcubeu, mulţi dintre ei au început să le ofere cumpărătorilor, pe lângă tomatele tradiţionale, şi câte ceva din roşiile speciale. Vor ca astfel să li se simtă gustul şi să şi-l dezvolte. Unii le dau chiar şi informaţii legate de eventualele afecţiuni pe care aceste tomate nou apărute pe piaţă le pot vindeca sau informaţii cu privire la afecţiunile pe care le pot preveni. Potrivit acestora, cea mai cunoscută „roşie terapeutic” este cea de „ciocolată”. Producătorii olteni susţin că consumul constant al acesteia duce la reducerea nivelului glicemiei. Pentru a fi cât se poate de convingători, oamenii invocă celor interesaţi şi o serie de studii făcute de către firmele specializate din ţară şi străinătate.
Pe lângă tomatele cu efecte terapeutice, oltenii au început să producă şi roşii impresionante prin dimensiune. Aşa se face că au ajuns să se laude cu tomatele ce depăşesc un kilogram bucata. Deşi e greu de crezut că ar fi foarte mulţi interesaţi de ele, legumicultorii susţin contrariul. „Am luat sămânţa de roşii de la Indagra. Am luat mai multe soiuri. La un moment dat, din greşeală, am amestecat sămânţa. Pentru că nu mai aveam de unde lua alta, am pus-o şi am făcut răsadul aşa cum a ieşit, amestecat. La plantare a fost cam greu să deosebim plantele şi le-am pus cum s-a nimerit. Acum, iată ce minunăţie de roşii am în solar. Am roşii de toate culorile şi mărimile, dar cel mai important este că sunt foarte gustoase. Indiferent pe care le-ai tăia, gustul este deosebit. Şi, în plus, sunt naturale. Nu le-am dat decât gunoi. La început găinaţ de păsări şi apoi bălegar de la vaci, porci şi oi, amestecat. Roşia de care aţi aflat dumneavoastră a avut aproape 1,4 kilograme, dar am mai avut înainte una de peste 1,5 kilograme. Mă uitam la ea, mă uitam la cântar şi nu-mi venea să cred ce minunăţie am în grădină. Acum sunt multe roşii mari de 800, 900 sau 1 kilogram, dar sunt verzi. Poate când se coc vor fi mai mari”, a declarat Iulian Spânu din Pleşoiu. După ce s-a aflat de roşiile sale gigant, gospodăria s-a transformat în loc de pelerinaj. Oamenii vin, se minunează şi îl roagă să-i dea seminţe pentru a avea şi ei în grădină „tomate de revistă”.

Legumicultorii în concurs pentru putina cu brânză
Dacă guvernanţii îi încurajează să producă tomate în cantităţi cât mai mari şi pentru o cât mai lungă perioadă din an, Asociaţia Tinerilor Fermieri, condusă de Florin Ciobanu, consilierul ministrului agriculturii, Petre Daea, îi stimulează prin tot felul de concursuri să scoată pe piaţă legume excepţionale. Ultimul lansat este cel privind cea mai mare tomată produsă în Olt. Cel care va face dovada că a produs cea mai mare roşie va fi răsplătit cu o putină de telemea de Sibiu, că tot merge bine roşia cu brânză. În plus, va primi şi un premiu de 500 de euro pe care să-i investească în viitoarele culturi ca să scoată pe piaţă legume de cea mai bună calitate. Premierea va avea loc în toamnă, de Ziua recoltei. Chiar dacă premiul va fi oferit de asociaţie, el va fi înmânat chiar de ministrul Daea.
Asociaţia Tinerilor Fermieri din Olt nu doar că-i stimulează pe fermierii legumicultori să se ia la întrecere care produce cea mai mare cantitate de tomate de pe aceeaşi suprafaţă sau cele mai speciale tomate, dar îi ajută şi să-şi valorifice la un preţ cât mai bun recolta. Aşa se face că mai întâi le-a dat o mână de ajutor să înfiinţeze primele CAP-uri de modă nouă. Cum primul pas a fost făcut, urmează acum negocierile cu marile lanţuri alimentare pentru ca legumicultorii să livreze marfa către acestea. Ce nu se poate vinde la calitate superioară se poate duce către firmele de procesare a legumelor, în acest sens fiind stabilite deja contacte. Ajutaţi au fost legumicultorii care s-au asociat şi pentru a pătrunde pe piaţă. Asociaţia condusă de Ciobanu a concesionat o mare parte din tarabele din cele mai importante pieţe din Slatina pe care le-a pus la dispoziţia producătorilor. Pentru a-i aduce aproape pe cumpărători de producători a fost iniţiat şi un program social destinat vârstnicilor. Ei pot cumpăra în ziua de luni a fiecărei săptămâni tot felul de legume şi fructe autohtone la preţ cu 10% mai mic. Cei care cumpără pot participa la o tombolă. Câştigătorii acesteia primesc la finele săptămânii câte cinci kilograme de legume. Iar numărul celor care se bucură de un astfel de cadou nu este deloc mic. „În acest fel au de câştigat şi pensionarii care au venituri insuficiente pentru nevoile lor, dar şi producătorii care atrag această categorie. În loc să se ducă în marketuri, vin la piaţă. Aici cumpără mai ieftin şi se pot număra şi printre câştigătorii tombolei. Sperăm să-i obişnuim pe cumpărătorii slătineni să achiziţioneze legume şi fructe direct de la producători. Acum nu doar că sunt mai proaspete, dar au în acest fel şi un preţ comparabil cu cel din marketuri”, a mai spus Florin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri. Dacă experimentul de la Slatina cu programul social va prinde, atunci el se doreşte a fi extins în tot judeţul şi chiar în ţară.