La ”Cocoşul de Hurez”, români şi basarabeni au cântat şi au plâns deopotrivă

Un grup de copii de la Ansamblul ”Perla” al Şcolii Populare de Artă din Cernăuţi-Ucraina a adus pe scena celei de-a 48-a ediţie a Târgului ceramiştilor ”Cocoşul de Hurez”, din Horezu, măiestria şi, deopotrivă, durerea românului din Nordul Bucovinei. În ţara în care ei trăiesc, noua lege a educaţiei va interzice, etapizat, până la asimilare, învăţarea limbii române în şcoli. Cum se mai poate salva câte ceva? O soluţie ar fi construirea unor punţi pe deasupra legilor restrictive. Anul trecut, oraşul Horezu s-a înfrăţit cu Cernăuţi şi Hotin, dezvoltând, de atunci, excelente relaţii culturale.

0

Iurie Levcic, un român perfect
Duminică, 3 iunie, pe scena de pe platotul Stejarii, copiii din Cernăuţi au început spectacolul cu rugăciunea Fă-ţi milă, Doamne!: ”Duhul sfânt să ne păzească/ De păcat să ne ferească/ Doamne, dă-ne dragoste-ntre fraţi”. Sunt îndrumaţi de un român perfect: Iurie Levcic, etnolog, sociolog, istoric, muzicolog, realizator de programe TV în limba română. ”Ne bucurăm să fim aici, să ne simţim ca acasă. La 100 de ani de la crearea Marii Românii, suntem cu sufletul alături de ţară, de românii de aici, şi sper ca şi ei să ne răspundă cu acelaşi sentiment”, spune Iurie Levcic.

Donaţii pentru prima Şcoală Populară de Artă din Cernăuţi

Spectacolul continuă cu melodii populare din ţinutul Herţa, într-o limbă română fără cusur. În faţa scenei se află o urnă pentru donaţii. ”În curând, se va deschide prima Şcoală Populară de Artă din Cernăuţi, cu aproape 130 de copii. Vă rugăm să daţi fiecare cât puteţi”, vine îndemnul de pe scenă. După recital, doi copii trec cu urna printre spectatori.

Au strâns bani pentru a-şi plăti transportul
Printre lacrimi, unul dintre instructori ne povesteşte câte ceva despre dificultăţile din spatele scenei: ”Strângem bani pentru şcoală, dar şi să ne acoperim cheltuieile de deplasare. Ne-a costat 800 de euro microbuzul care ne-a adus de la Cernăuţi. E cam ruşinos să stăm cu mâna întinsă, dar nu avem bani, nu există altă ieşire”. Spectatorii, care nici ei nu sunt bogaţi, introduc mărunţiş în urnă. E bine şi aşa. Mulţi lăcrimează. Poate că aceasta este cea mai de preţ donaţie!

”Trăim cele mai discriminante vremuri”

Iar discuţia despre noile măsuri de ucranizare revine. ”Trăim cele mai discriminante vremuri de interzicere a limbii române. Ungurii s-au ridicat foarte tare faţă de această măsură care vizează şi populaţia lor din Ucraina. Noi încă aşteptăm relaţii de la oficialii români. Deocamdată ne rugăm la bunul Dumnezeu. Şi încercăm să creăm această şcoală. O şcoală cu 124 de copii, pe care să-i învăţăm cum să cultive şi să promoveze limba română şi tradiţiile româneşti. Să-i învăţăm obiceiurile, care, cu părere de rău, s-au rusificat. Avem copii din familii ucrainizate care nu știu o boabă româneşte”.

Profesorii români vor deveni şomeri

Ce se va întâmpla de la 1 septembrie în ţinuturile cu populaţie preponderent românească din Ucraina, când în şcoli va fi aplicată noua reformă? ”Nu ştim, dar ce poate să se întâmple bun? Foarte mulţi profesori care au diplome româneşti nu vor mai fi acceptaţi în şcoli. Cât despre limba noastră!!! Rămâne speranţa şi rupciunea”, mai spune interlocutorul nostru. Îi vom păstra numele sub tăcere. Ar fi păcat ca anul viitor să lipsească de la Cocoşul de Hurez ”din motive obiective”.

90 de ceramişti din ţară şi străinătate

La această ediţie au fost prezenţi la Horezu circa 90 de ceramişti şi în jur de 25.000 de oameni au vizitat târgul. Evenimentul a fost organizat de Primăria oraşului Horezu în parteneriat cu Asociaţia GAL Horezu, Casa de Cultură „C. Brâncoveanu” Horezu şi Consiliul Judeţean Vâlcea.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ