Macheta a spitalului regional - prezentată la Iași

În anul 2015, ministrul sănătăţii de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, anunţa, pentru prima oară, că în România ar urma să fie construite trei spitale regionale. Oraşele alese pentru a găzdui aceste unităţi sanitare au fost Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, costul acestora ridicându-se la aproximativ 300 de milioane de euro, jumătate din bani urmând să vină de la bugetul Uniunii Europene. Un an mai târziu, în decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii încheia un acord de asistenţă tehnică cu Banca Europeană de Investiţii, în vederea întocmirii documentelor necesare aplicaţiei pentru finanţarea din fonduri structurale nerambursabile pentru construcţia celor trei spitale regionale de urgenţă din Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova. Concomitent, autorităţile locale din cele trei oraşe trecuseră deja la identificarea suprafeţelor de teren necesare, estimate la aproximativ 10 hectare per spital. Şi dacă pentru colegii lor din Iaşi şi Cluj acest pas părea a fi o misiune imposibilă, autorităţile doljene rezolvaseră destul de uşor problema după ce Guvernul a aprobat transferarea unei suprafeţe de peste zece hectare, situată lângă Centura de Nord a oraşului, de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul Sănătăţii.

S-a rezolvat, nu se poate
Au urmat multe luni de linişte care, privind în urmă, nu făceau decât să anunţe furtuna ce urma să vină. Acest lucru s-a întâmplat la finalul anului trecut, când autorităţile judeţene au primit vestea că trebuie să caute un alt teren pe care să fie ridicat spitalul, cel iniţial fiind considerat nepotrivit. Apoi, la începutul acestui an, proaspătul premier al României, Viorica Dăncilă (foto), a anunţat, pe un ton scăzut, că situaţia celor trei spitale regionale este… sumbră. „Legat de cele trei spitale pe fonduri europene, acestea nu sunt în situaţia pe care ne-am fi dorit-o cu toţii. Trebuiau să se construiască la Iaşi, Cluj şi Craiova. Pentru spitalul care trebuia să se construiască la Craiova ni se cere o altă poziţionare, deci un alt teren pe care să construim acest spital, iar pentru celălalt spital, spitalul de la Cluj, ni se mai cer încă 1,4 hectare pentru construirea acestui spital. Nu sunt trimise nici toate documentele pe care ar fi trebuit să le avem deja la Bruxelles. Căutăm soluţii pentru cele trei spitale, dar situaţia nu putem să spunem că ne bucură”, afirma premierul la începutul lunii februarie. Acelaşi premier anunţa că se caută deja vinovaţi: „Să vedem cine a generat această situaţie. Eu am constatat situaţia, acum urmează să văd cine este vinovat de cele întâmplate“. Această ultimă declaraţie a fost cea care a ridicat cele mai multe semne de întrebare. Asta deoarece, dacă ar mai fi existat şanse pentru aceste proiecte, premierul s-ar fi grăbit să caute „soluţii“, şi mai apoi „vinovaţi“. Aşa însă, nu puţini au fost cei care s-au gândit că primul-ministru caută deja ţapi ispăşitori pentru atunci când proiectul spitalelor regionale va muri oficial.

Situaţia se vede gri şi de la Bruxelles
Ca o confirmare a faptului că proiectul celor trei spitale regionale este în pericol, nu mai departe de săptămâna trecută comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, s-a aratat „foarte îngrijorată” de întârzierea privind construcţia spitalelor. „Din păcate, construcţia celor trei spitale regionale este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019. Autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi“, spune Creţu după o întâlnire cu premierul României.

Liberalii pun tunurile pe guvernele PSD
Cum era de aşteptat, liberalii au taxat extrem de dur incapacitatea guvernărilor social-democrate de a demara construirea celor trei spitale regionale, cu atât mai mult cu cât investiţiile în sănătate au fost un domeniu extrem de bine articulat în programul de guvernare al PSD. „Doamna Dăncilă a fost la Bruxelles să se lumineze vizavi de spitalele regionale. Şi am constatat că s-a întâlnit acolo cu o colegă de-a domniei sale, doamna comisar Creţu, membru al PSD, care să-i spună că, în România, există probleme serioase în construirea celor trei spitale pe care ni le dorim cu toţii. Tot acolo constată că, din pricina unor chestiuni birocratice, nu se pot realiza aceste proiecte. Ce pot eu să spun este că doamna Dăncilă, această habarnistă din fruntea Guvernului, a venit la Bucureşti şi, în loc să convoace o întâlnire cu ministrul apărării şi cu cel al sănătăţii, unde să constate că armata are un excedent de terenuri în jurul oraşului şi să stabilească exact ce suprafaţă de teren este necesară pentru construirea spitalului, nu a făcut acest lucru. Practic, premierul nu are nicio părere, nu are habar şi nu are soluţii“, a declarat preşedintele PNL Dolj, Ştefan Stoica (foto). Acesta a mai spus că este pesimist în privina şanselor ca aceste spitale să fie construite într-un viitor apropiat. „Dacă acum am avea totul pregătit pentru acest proiect, 2020 ar fi un termen optimist pentru începerea lucrărilor. Dar, gândiţi-vă, noi încă nu avem amplasamentul. Ba e pe stânga centurii, ba pe dreapta, ba e prea mic terenul…“, a mai spus Stoica.
Şi senatorul Mario Ovidiu Oprea i-a criticat pe social-democraţi, afirmând că ridicarea spitalelor regionale este acum un scenariu SF. „Promisiunea de a construi opt spitale regionale, dintre care unul la Craiova, a fost doar o altă formă de manipulare a PSD-ALDE, întrucât aceste proiecte sunt aproape irealizabile, dat fiind faptul că nu vor fi demarate nici în 2019. Dând dovadă de zero eficienţă, guvernul a condus la situaţia în care cele trei spitale ce trebuiau ridicate cu fonduri europene la Cluj, Iaşi şi Craiova să rămână de domeniul SF. Acest Executiv a neglijat finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării proiectului, întârzierile din Programul Operaţional Regional (POR) punând România în situaţia de a pierde fonduri europene de aproximativ 831 milioane de euro. La Craiova, şansele ca acest spital să existe sunt minime, întrucât consultanţii Băncii de Investiţii cer o altă poziţionare, un alt teren pe care să se clădească, iar politica regională în domeniul sănătăţii exersată în prezent de PSD se rezumă la urări de însănătoşire grabnică a sistemului“, a precizat Oprea.