Arhiepiscopia Râmnicului, manifestări spiritual-culturale închinate voievodului Mircea cel Bătrân

0

La împlinirea a 600 de ani de la trecerea la cele veşnice a voievodului Mircea cel Bătrân, Arhiepiscopia Râmnicului a organizat o serie de manifestări spiritual-culturale care au fost inaugurate în cadrul Simpozionului Naţional „Voievodul Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credinţe şi ctitor de lăcaşuri sfinte”, desfăşurat sâmbătă, 20 ianuarie, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, la Sala Iosif Episcopul a Casei Sfântul Ierarh Calinic.
La eveniment au participat academicieni, cercetători, preoţi, profesori, oameni de cultură şi elevi ai Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae”.
În cuvântul adresat participanţilor, intitulat „Mircea cel Bătrân – voievodul care a întărit unitatea de neam şi de credinţă a românilor”, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie a precizat că «Anul 2018, an declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca An Omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi An comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918, prin rânduiala lui Dumnezeu ne oferă şi posibilitatea de a-l comemora la şase sute de ani de la mutarea sa în Împărăţia lui Dumnezeu pe unul dintre cei care au luptat cel mai mult pentru unitatea neamului românesc, pe binecredinciosul voievod Mircea cel Bătrân. Acum 100 de ani, când visul tuturor românilor s-a realizat, înfăptuindu-se România Mare, tocmai se împlinise o jumătate de mileniu, de când voievodul Mircea I Basarab a fost aşezat în mormântul său de la Cozia.
Mircea cel Bătrân, voievod binecredincios şi înţelept al neamului românesc, s-a îngrijit deopotrivă de bunăstarea materială şi spirituală a poporului său, tinzând către idealul unităţii naţionale.
A pus un accent deosebit nu doar pe zidirea de lăcaşuri sfinte, ci şi pe sfinţirea propriei vieţi. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în sprijinul Bisericii, putem spune că voievodul Mircea cel Mare a fost unul dintre marii ctitori de biserici şi restauratori de sfinte lăcaşuri ai perioadei medievale. Trebuie să facem precizarea că în timp ce el a ocupat scaunul domnesc, în Ţara Românească exista o Mitropolie, cea a Ungrovlahiei, cu sediul la Curtea de Argeş, întemeiată înainte de 1359, când a fost recunoscută de către Patriarhia Ecumenică, şi o nouă Mitropolie, a Severinului, cu o existenţă mai scurtă, de aproximativ trei decenii. Împreună cu ierarhii care au păstorit în aceste două mitropolii, voievodul Mircea cel Bătrân a lucrat pentru promovarea vieţii bisericeşti.
Mănăstirea Cozia, locul unde binecredinciosul voievod se odihneşte de şase secole, este una dintre cele mai frumoase şi mai reuşite realizări arhitecturale din Ţara Românească, din a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
În biserica acestei sfinte mănăstiri, Mircea cel Mare şi-a ales locul de odihnă veşnică, precum şi loc pentru portretul votiv de „mare voievod şi domn”, pictat în partea dreaptă a naosului. Într-un document din 20 mai 1388, voievodul Mircea spune: „De aceia, am binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire în numele Sfintei şi de viaţă începătoarei şi nedespărţite Troiţe, dumnezeire nezidită… la locul numit Nucet pe Olt, adică Cozia”.
Cel care l-a sfătuit pe Mircea să ridice ctitoria de la Cozia pe locul unde se află astăzi, a fost, cu siguranţă, Sfântul Nicodim de la Tismana, călugăr cărturar şi „sfetnic al lui Mircea întru cele dumnezeieşti”. Se cunoaşte din izvoare sigure că „Nicodim sfinţitul” a fost duhovnicul lui Mircea încă din tinereţe şi că mai târziu, când Mircea a ajuns domn, acesta „îl lua adesea pe Nicodim cu dânsul”».
În continuare, au susţinut comunicări:
– Acad. Prof. Univ. Dr. Răzvan Theodorescu – Academia Română
– Prof. Univ. Dr. Radu-Ştefan Vergatti, membru titular al AOSR, Dobrogea lui Mircea cel Bătrân;
– Prof. Univ. Dr. Nae Georgescu, Mircea cel Bătrân în opera lui Mihai Eminescu;
– Prof. Univ. Dr. Valentin Ciorbea, membru asosciat AOSR, director al Centrului de cercetare a Conlucrarii Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu „, Politica lui Mircea cel Bătrân la Dunărea de Jos şi Marea cea Mare.
– Cercet. Dr. Mircea Gheorghe Abrudan – Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, Mănăstirea Cozia în cartografiile şi descrierile austriece din secolul al XVIII-lea;
– Pr. Dr. Laurenţiu Rădoi, Râmnicu Vâlcea, Mircea cel Bătrân şi Biserica Neamului;
– Conf. Univ. Dr. Ioan Șt. Lazăr, Râmnicu Vâlcea, Consideraţii privind dimensiunea spirituală a personalităţii lui Mircea cel Mare;
– Arh. Drd. Anca Mihaela Coşa – Şcoala Doctorală de Urbanism a Universităţii de Arhitectură ”Ion Mincu” Bucureşti, Cercetare folosind imagini din satelit asupra ctitoriilor sfântului Nicodim de la Tismana;
– Dumitru Garoafă, Inspector Arhivele Naţionale – Vâlcea, 31 ianuarie / 13 februarie 1918: comemorarea a 500 de ani de la trecerea în veşnicie a Domnului Mircea cel Mare;
– Pr. Drd. Constantin Mănescu, Urşani – Vâlcea, Scrierile lui Nicolae Iorga despre Mircea cel Bătrân.
Manifestările au continuat duminică, 21 ianuarie, la Mănăstirea Cozia, unde Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie a săvârşit Sfânta Liturghie şi Slujba de parastas pentru voievodul Mircea cel Bătrân.
Sursa: Arhiepiscopia Râmnicului

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ