Euro s-a apropiat la un ban de 4,6 lei

Perechea euro/leu a avut o evoluţie agitată în perioadă analizată, revenind aproape de 4,6 lei, iar dobânzile şi-au menţinut ritmul ascendent. După ce a atins la începutul intervalului minimul ultimelor două luni de 4,5729 lei, marcările de profit şi înmulţirea prognozelor privind deprecierea leului au împins media euro la un maxim de 4,5915 lei, cotaţiile din piaţă urcând până la 4,598 lei.

0

Ultima şedinţă a perioadei a adus un curs de 4,5854 lei, tranzacţiile realizându-se între 4,582 şi 4,588 lei, cu închiderea la 4,584 – 4,587 lei.
Volatilitatea cursului monedei americane a fost ridicată, mişcându-se între 3,8732 şi 3,8990 lei, la finalul perioadei el fiind stabilit la 3,8887 lei.
Media monedei elveţiene a fluctuat între 3,9728 şi 3,9862 lei, la sfârşitul intervalui ea fiind stabilită la 3,9851 lei, în timp ce mişcările de pe pieţele internaţionale s-au realizat în culoarul 1,15 – 1,156 franci/euro.
În opinia tot mai multor analişti, inflaţia va creşte în vara lui 2018 până la 4%, urmată de o scădere, după ce vor fi absorbite efectele majorării accizelor şi a preţurilor la gaze şi energie.
Un comunicat al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari arată că „absolut toţi analiştii care au răspuns sondajului au indicat o majorare a aşteptărilor inflaţioniste pentru finalul anului curent şi următor. Astfel, răspunsurile oferite plasează inflaţia anuală la finalul anului curent la 2,13%, respectiv 3,3% anul următor, marginal peste ultimele proiecţii ale BNR”.
Această evoluţie ar putea pune BNR în postura de a accepta fie o creştere a euro la 4,6 – 4,7 lei, fie să reia, după circa trei ani, ciclul de creştere a dobânzii sale de politică monetară, care ar urma să urce până la finalul anului viitor la 2,25%.
În piaţa monetară, dobânzile pe termen scurt au atins noi maxime ale ultimilor ani, chiar dacă BNR a împrumutat din nou băncile comerciale cu circa 4,2 miliarde lei.
La finalul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut la 1,83%. Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 1,99%, pentru ca indicele la nouă luni să sară la 2,05%.
Această tendinţă poate afecta major modul de viaţă al multor români, în condiţiile în care, aşa cum se arată în ultimul comunicat al Comitetului Naţional privind Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), „o altă vulnerabilitate la adresa stabilităţii financiare se referă la creşterea îndatorării populaţiei, ce poate avea efecte negative importante atât asupra sistemului financiar, cât şi asupra creşterii economice viitoare. În prezent, gradul de îndatorare s-a majorat considerabil, o treime din debitorii care au contractat un credit în ultimul an având, în medie, un grad de îndatorare de peste 55 la sută”.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,1720, minim al ultimelor două luni, la 1,1880 dolari, pentru ca la finalul intervalului tranzacţiile să se realizeze între 1,1781 şi 1,1875 dolari.
Uşoara scădere a euro s-a datorat informaţiilor apărute în presa europeană conform cărora BCE va reduce anul viitor amploarea, de la 60 la 30 miliarde euro pe lună, a programului său de achiziţie de obligaţiuni ale statelor sau firmelor din zona euro.

Analiza cuprinde perioada 10 – 16 octombrie