Deutsche Welle scrie despre Schengen ca despre ”un mizilic” arătat Estului, ”într-o epocă în care Schengen e la pământ şi nu mai înseamnă mare lucru dincolo de a convinge România şi Bulgaria să nu-şi lichideze complet justiţia independentă şi statele de drept”. Nu m-aş mira, dat fiind că din Spaţiul Schengen am făcut o obsesie, să ne trezim alergând cu pantalonii în vine nu după un proiect ”romantic”, ci de-a dreptul utopic, precum cel rescris de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Yuncker. Un proiect nou nu poate fi, oricât am forţa nota, decât eşecul celui vechi, în care UE s-a erodat îndeajuns. Cu imaginea României în care ne zbatem să trăim şi care pârâie din încheieturi, cu super-sărăcie şi super-corupţie, asta ne mai lipsea: Super-Europa. Citeşti şi te cruceşti cum că, până în 2025, va exista o armată europeană. Zilele trecute, unele voci de pe la televiziuni tremurau ca piftia din cauza manevrelor militare ”Zapad”, în traducere ”Occident”, care, ce să vezi, sunt pe noi! Revenind la extinderea către Est a zonelor Euro şi Schengen, o viziune post-Brexit care ţinteşte şi România, alături de Bulgaria, pe mulţi i-a surprins Nein-ul Germaniei, în condiţiile în care preşedintele nostru e de-al Angelei Merkel. La rândul său, şi Austria, cu atâtea interese şi afaceri în România, ar fi trebuit s-o lase mai moale. Cu puţină ”amnezie” pe seama nefăcutelor din vămi, de ce nu şi Olanda? Am fi întrezărit şi noi câte ceva din conturul scăldat în lapte şi miere al unei Super-Europe de vis. Noi, adică aceia al căror principiu de viaţă este ”merge şi aşa”. Însăşi Comisia Europeană a constatat deficienţe majore în ceea ce priveşte mecanismul de monitorizare pe Justiţie, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. România e singura ţară membră UE al cărei preşedinte expirat recunoaşte că pe timpul mandatelor sale s-a pus de-un stat mafiot. Parlamentul olandez urechează Bucureştiul deoarece nu a implementat toate cerinţele impuse la aderare, respectarea standardelor europene ţinând organic de Schengen. Că am aderat ”neterminaţi” sau ”pe genunchi”, ştim cu toţii. Nici Germania, nici Austria, nici Olanda nu sunt incorecte pentru că nu ne-am făcut temele obligatorii şi ne aflăm cu ele la nivelul lui 2007. Iată şi un detaliu scandalos care arată cine suntem şi ce vrem, dacă tot ne văicărim pe seama ”stângismului” statului de drept: rata confiscării averilor ilicite, de la puşcăriaşii de lux, este în prezent de 10%! Apoi, există diferenţe uriaşe între statele membre ale Eurozonei în domeniul competitivităţii, iar primirea unor ţări cu economii slabe ar amplifica decalajul. În fine, există o crasă lipsă de voinţă politică în implementarea reformelor. Aici, da, suntem maeştri!
