Modelul austriac

0

Întotdeauna am susţinut ideea că trebuie să învăţăm, ca indivizi, dar şi ca naţiune, de la cei mai buni.
Problema reciclării şi valorificării deşeurilor este una dintre cele mai presante la adresa României. O simţim şi la noi în Dolj, unde sunt de rezolvat atâtea lucruri pentru a ne înscrie pe drumul corect. Trebuie acţionat în continuare în ritm alert pentru a îndepărta riscul de a plăti amenzi uriaşe (de până la 200.000 de euro pe zi) ca urmare a neatingerii unor ţinte privind reciclarea (mai cu seamă cele privind închiderea depozitelor de deşeuri neconforme).
Rândurile de faţă nu sunt dedicate reinventarierii restanţelor pe care le avem în Dolj şi la nivel naţional.
Ele sunt rezultatul unei întâlniri pe care am avut-o acum câteva zile, în calitate de preşedinte al Comisiei de mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor cu un expert în materie, Prof. Dr. Christoph Scharff, Chief Executive Officer – Altstoff Recycling Austria AG (ARA), la invitaţia Eco-Rom Ambalaj.
Precizez din start că Austria are în prezent o rată de reciclare a deşeurilor de ambalaje de aproximativ 70%, respectiv de valorificare a deşeurilor municipale de peste 90%. În acelaşi timp, România se situează pe ultimul loc în UE la acest capitol, cu un procent sub 16%, media europeană fiind de 44%.
Am salutat preocuparea dânşilor pentru ca România să accelereze procedurile în privinţa atingerii ţintelor privind reciclarea. De asemenea, salut şi în acest editorial disponibilitatea lor de a sprijini o mai bună atragere şi folosire a banilor europeni de către ţara noastră, în vederea funcţionării competitive a sistemelor de colectare şi reciclare, dar şi pentru creşterea capacităţii administrative a autorităţilor locale în această direcţie.
Recent, Austria a optat pentru deschiderea pieţei transferului de responsabilitate. Prin realizarea transferului de responsabilitate a obligaţiilor legale privind reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaj, o companie responsabilă va beneficia de: reducerea importantă a costurilor destinate acestei responsabilităţi; siguranţa privind realizarea obiectivelor legale; transparenţă informaţională prin acces la informaţii asupra acţiunilor şi activităţilor desfăşurate; suport logistic prin intermediul operatorilor economici autorizaţi pentru debarasarea de deşeurile de ambalaje generate; dezvoltarea de programe de comunicare personalizate, pentru transmiterea unui mesaj comun privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje.
Acest lucru a presupus modificarea sistemului printr-o modelare economică și operaţională simplificată a gestiunii deşeurilor de ambalaje generate în gospodăriile populaţiei, bazată pe:
-deschiderea şi organizarea pieţei de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje generate în gospodăriile populaţiei;
– reglementarea unui mediu competitiv echidistant la nivelul Organizaţiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR);
– distingerea clară între deşeurile de ambalaje generate în gospodăriile populaţiei şi cele generate în sectorul industrial-comercial, respectiv raportarea acestora în mod distinct;
– eficientizarea utilizării infrastructurii de colectare separate existentă, iar nu dublarea acesteia, respectiv co-finanţarea sistemului de către OTR direct proporţional cu cota de piaţă a fiecăreia în parte;
– elaborarea şi implementarea unor standarde minime pentru serviciile de colectare separată, prin dialog cu toate părţile interesate;
– asigurarea unor servicii centralizate în beneficiul sistemului, finanţate de către OTR, precum: auditarea producătorilor/ importatorilor de bunuri ambalate puse pe piaţa naţională; elaborarea unor standarde în comunicarea destinată consumatorilor; furnizarea unor servicii tehnice precum analiza deşeurilor, registrul generatorilor etc.
Sunt lucruri cu siguranţă tehnice, dar pe care am ţinut să le aduc la cunoştinţă publicului larg şi celor cu atribuţii în domeniu, pentru că efortul de adaptare la nişte obiective comunitare nu poate să fie decât unul comun. În care toate părţile interesate trebuie să-şi schimbe atitudinea în sensul realizării ţintelor asumate. Evitând astfel sancţiuni financiare care se vor repercuta într-un fel sau altul asupra tuturor.
Gestionarea deşeurilor în România va trebui să se schimbe în mod radical pentru a elimina complet depozitarea deşeurilor reciclabile sau recuperabile. Pentru a atinge ţinta de reciclare de 60% pentru fluxurile de deşeuri municipale până în 2020, nu mai avem timp de pierdut în disputele sterile din cercul vicios al pasării responsabilităţii.

Deputatul Ion Cupă – președintele ALDE Dolj

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ