Ideea renaşterii fotbalului craiovean i-a venit Liei Olguţa Vasilescu în preajma campaniei electorale din 2012. Iubitoare de sport, senatoarea a realizat nu numai impactul social al fenomenului fotbalistic în Craiova, dar şi potenţialul electoral al acestei idei. Primul pas a fost unul câştigător pe termen scurt, însă lipsit de orice fel de perspectivă pe termen mediu şi lung: o alianţă cu Adrian Mititelu prin care senatoarea, deja candidată la Primăria Craiova, îi asigura controversatului om de afaceri toate condiţiile legale pentru ca acesta să reînscrie în campionat echipa Universitatea Craiova. Numai că socoteala politicienei nu s-a potrivit deloc cu caracterul lui Mititelu, motiv pentru care proiectul a eşuat lamentabil. Totuşi, Olguţa are meritul de a nu fi depus armele şi, peste noapte, a scos din joben un grup de investitori potenţi financiar, în frunte cu Mihai Rotaru, care şi-au asumat rolul de salvatori ai fotbalului craiovean. În fapt, acesta a fost primul pas spre construcţia unei arene la standarde europene în Craiova.

Lia Olguţa Vasilescu a mers pe mâna lui Ponta
În paralel cu evoluţia noii echipe, una entuziasmantă pe fondul unor investiţii financiare importante, Lia Olguţa Vasilescu a început demersurile la Bucureşti în vederea construcţiei noii arene. La vremea aceea deja primar cu buget municipal pe mână, ea şi-a dat seama că municipalitatea nu poate suporta reconstrucţia arenei „Ion Oblemenco“ şi a decis să apese pe „butoanele“ politice care îi erau la îndemână, respectiv relaţia extraordinară pe care o avea cu premierul Victor Ponta, pentru a obţine finanţare guvernamentală pentru acest proiect. Şi brusc, peste noapte, practic, anunţul construirii unei noi arene a entuziasmat un oraş întreg. Teoretic, aici ar fi trebuit să se oprească intervenţia primăriţei Vasilescu, pentru ca în scenă să intre specialiştii Companiei Naţionale de Investiţii, cea care urma să finanţeze construcţia. Ceea ce realizase Lia Olguţa Vasilescu era ceva fără precedent, chiar dacă, să nu uităm, Craiova a dat ţării câţiva miniştri importanţi, care însă, de multe ori, au uitat de unde au plecat.

CON-A a trecut sub tăcere numeroase deficienţe de proiectare şi finanţare
Numai că, din acest punct, a început un heirupism menit parcă să arunce în derizoriu întregul proiect. Pe repede înainte, s-a întocmit un caiet de sarcini şi s-au făcut niscai studii geotehnice lipsite total de relevanţă. În baza acestor documente, s-a demarat licitaţia şi, aşa cum era de aşteptat, CON-A a câştigat la pas. Curios, firma sibiană şi-a asumat un termen de finalizare a lucrărilor în mod evident nerealist, chiar dacă, pe surse, în ultimul an a lăsat să răzbată numeroase vorbe nu tocmai plăcute despre documentaţia în baza căreia a câştigat licitaţia. Chiar dacă au pornit în trombă, lucrările de fundație au dovedit o dată în plus aiuritoarele studii geodezice şi au determinat o oarecare întârziere care avea să se multiplice exponenţial odată ce investiţia avansa. Deşi nevinovată până la un punct, firma sibiană a ales să nu divulge public problemele reale ale proiectului şi şi-a asumat o mare parte din întârzierea investiţiei. „Era clar că lucrările nu merg în ritmul preconizat, iar de vină nu era neapărat lipsa forţei de muncă, aşa cum încerca să se acrediteze pe piaţă. Proiectul a fost făcut într-o oarecare măsură neglijent, motiv pentru care a fost nevoie de numeroase modificări“, ne-a declarat o sursă bine informată de pe piaţa construcţiilor craiovene. Nici finanţarea de la Bucureşti nu a curs aşa cum ar fi trebuit. Deşi la nivel oficial lucrarea părea să se bucure de o prioritate financiară absolută, surse din interiorul Primăriei Craiova ne-au mărturisit că au existat întârzieri destul de mari la decontarea lucrărilor: „Au fost şi cred că mai sunt în continuare întârzieri cu banii. Nu a curs numai lapte şi miere între CON-A şi CNI! Evident, atunci când nu aveau bani să plătească, reprezentanţii CNI refuzau la plată diverse lucrări pe motiv că nu erau însoţite de documente justificative corect întocmite. Ăsta e un truc vechi al celor de la CNI. Când n-au lichidităţi, caută nod în papură“. Mai nou, au apărut discuţii cu privire la modul de îmbinare a unor componente ale acoperişului stadionului. Pe net, circulă câteva fotografii foarte elocvente în acest sens. Un specialist din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii ne-a explicat şi care este motivul: „Atunci când faci construcţii din cadre metalice, primul lucru pe care trebuie să îl finalizezi este scheletul acelei lucrări. Practic, trebuie să îmbini toate profilele acelea şi să le sudezi. Este ca un puzzle. Chiar şi aşa, faţă de proiect mai apar diferenţe, însă acestea pot fi remediate uşor. Abia apoi te apuci şi acoperi scheletul cu tablă. La stadion nu s-a făcut aşa, iar motivele cred că ţin mai degrabă de imagine decât de neştiinţă. Cineva a vrut să arate că se lucrează şi investiţia este în grafic… Sibienii s-au apucat şi au pus tabla pe partea de sud a stadionului, fără a aştepta să se înceie de construit întregul schelet metalic al acoperişului şi lateralelor. Şi-au asumat riscul de a nu se mai îmbina cum trebuie, cred eu că mai mult forţaţi de autorităţi. Acum au pe cap o mare problemă, pentru că le va fi greu să remedieze abaterile care au apărut. Iar noi vom controla la sânge această construcţie, nu vrem să ne jucăm cu vieţile oamenilor!“

O excepţională realizare a unei clase politice încă imature
În tot acest timp, deşi avea cunoştinţă de întârzierile proiectului, primarul Olguţa Vasilescu punea presiune pe constructori cu diverse declaraţii publice care mai de care mai fanteziste în ceea ce priveşte data finalizării investiţiei. La început, lucrarea era anunţată ca finalizată pentru luna noiembrie 2016, apoi pentru martie 2017, iar în prezent se vorbeşte despre sfârşitul lunii august. Numai că, evident, nu va fi gata la sfârşitul acestei veri. Iniţial, realist, actualul primar al Craiovei, Mihai Genoiu, a recunoscut acest lucru, îndemnând înţelept la răbdare. A revenit asupra declaraţiilor, forţat de o clasă politică încă imatură. Până la urmă, cu un an în plus sau în minus, construcţia acestei arene este un lucru extraordinar pentru oraş şi, din păcate, jongleriile publice ale unor lideri politici locali nu fac altceva decât să arunce în derizoriu propria lor realizare.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ