„Învârtita Dorului, un act de cultură”. Este, probabil, cea mai bună caracterizare făcută sărbătorii păstoreşti care de 49 de ani are loc la Vaideeni, în judeţul Vâlcea. A spus-o la ediţia din 2017 un vaideean cu ştaif: Lazăr Comănescu, de două ori ministru de externe al României, ministru la Misiunea Europeană pe lângă UE, consilier prezidenţial. În fiecare an, de Învârtita Dorului, Comănescu îşi ia costumul de ungurean şi vine la Vaideeni. Spune că a dus acest port prin toată lumea şi că a cântat adesea din fluier în mediile diplomatice. Veniţi cu secole în urmă din Mărginimea Sibiului, vaideenii au reuşit să-şi păstreze graiul, portul şi tradiţia pastorală, în zona etnografică a Olteniei de sub Munte.

Metafora Învârtita Dorului, creaţie din 1914 a ciobanului Ion Iscru
Povestea Învârtitei începe în 1914, când un cioban, Ion Iscru, scria o poezie tulburătoare care conţinea una dintre cele mai frumoase metafore ale folclorului românesc: învârtita dorului. „O să iau calul cu mine/ Să mă sui spre zări senine/ Sus la Vârful Nedeiei/ Să văd turmele de miei/ Să văd Munţii Lotrului /Unde-am ciobănit întâi / Şi-apoi să cobor spre sat / Cu sufletul împăcat / Şi să cânt printre brădui / Învârtita dorului”.
Vartolomei Todeci, omul potrivit la locul potrivit
Mai mult ca sigur, aceste versuri – care parcă încă nu au primit nici acum tot ce merită – ar fi dispărut în anonimat, dacă nu ar fi existat un om providenţial: profesorul Vartolomei Todeci (foto stânga), depozitar şi performer al tradiţiei locale. Acum are 84 de ani, este activ şi implicat, iar vaideenii îl respectă şi îl iubesc pentru tot ce le-a oferit în cinci decenii.
În anul 1955, Todeci şi-a încheiat studiile şi a venit profesor de limba şi literatura română la Vaideeni. El avea să fie principalul promotor şi animator al Festivalului ”Învârtita Dorului”, hotărât şi să valorifice spiritualitatea locului. În 1955, preia ansamblul de fluieraşi Mioriţa care există şi astăzi şi care este celebru. Ulterior, Todeci a înfiinţat şi Cununiţa Munţilor, o formaţie de fluieraşi copii. ”Cununiţa” a fost îmbunătăţită pe parcurs cu un grup de dansatori. Şi pentru că aveau ce arăta, vaideenii au început să aducă la ei acasă, în fiecare an de Învârtita Dorului, alte vetre folclorice care păstrează încă vie şi identitatea naţională.

Ansambluri din nouă judeţe
Se întâmplă de 49 de ani. Iar numărul record de ansambluri, dar şi de spectatori dă speranţe că trecutul, şi până la urmă prezentul sunt în siguranţă. În acest an, la Învârtită au participat ansambluri de copii şi adulţi din nouă judeţe: Vâlcea – formaţii artistice din Vaideeni, Băbeni Horezu şi Malaia; Argeş – ansamblurile Corbi şi Argeş; Bistriţa Năsăud – Ansamblul Leşu; Dâmboviţa – Ansamblul Runcu; Gorj – ansamblurile Baia de Fier, Novaci, Polovragi; Hunedoara – Ansamblul Orăştie; Sibiu – ansamblurile din Cristian, Gura Râului, Jina, Răşinari, Sadu, Sălişte, Tilişca, Turnu Roşu; Tulcea – Ansamblul Odiseea al minorităţii greceşti. În seara de 24 iunie, i-au aplaudat, pe platoul pe care a fost amplasată scena, peste 7.000 de oameni, iar la festivitatea de a doua zi au participat alte mii de iubitori ai tradiţiei.

Primarul Băluţă, un fluier pentru preşedintele Consiliului Judeţean
Ca orice vaideean care se respectă, primarul Achim Băluţă a venit la sărbătoare îmbrăcat în costumul tradiţional El, soţia, cele două fiice şi toţi salariaţii primăriei. În majoritate covârşitoare, şi locuitorii comunei au etalat costumele lor seculare. Iar când a primit o diplomă de excelenţă din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, Constantin Rădulescu, primarul Băluţă i-a mulţumit în stil local, oferindu-i un fluier. Un fluier ca un semnal, căci Vaideeniul, una din cele mai bogate aşezări ale Vâlcii, are şi neajunsuri.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ