Consumul nu ajută leul să se aprecieze

Tendinţa care s-a manifestat de la începutul anului, cea de depreciere, a devenit o constantă pentru leu, creşterea economică bazată pe consum provocând adâncirea deficitului comercial.

0

Neîncrezători în modul în care guvernul PSD-ALDE gestionează economia, prin politici fiscale şi salariale populiste, investitorii preferă să se ţină departe de leu, chiar dacă PIB-ul a crescut în primul trimestru, conform datelor preliminare ale INS, cu 5,7%, iar cererea de titluri de stat româneşti, implicit intrările de valută, este mare.
De altfel, la finalul perioadei analizate, Trezoreria a atras 500 milioane lei, la un randament mediu de 1,36%/an în scădere faţă de licitaţia precedentă cu aceeaşi scadenţă, în 25 februarie 2019. Oferta de cumpărare a băncilor s-a ridicat la 1,42 miliarde lei, semn că statul român este considerat un bun platnic.
Pe de altă parte, se pare că jumătatea de miliard de euro care a fost eliberată de BNR prin micşorarea rezervelor în valută ale băncilor va fi returnată băncilor-mamă, în condiţiile în care volumul creditelor în valută s-a restrâns în favoarea celor în lei.
Investitorii au în vedere şi afirmaţia guvernatorului Mugur Isărescu, făcută de mai multe ori de la începutul acestui an, că leul nu are un spaţiu mare de apreciere.
De la 4,5476 lei, la începutul perioadei analizate, cursul euro a crescut în 18 mai la 4,5729 lei, maxim care nu a mai fost atins din 24 octombrie 2012, atunci când scena politică era tulburată de apropiatele alegeri parlamentare şi ultima suspendare a preşedintelui Băsescu.
Euro a testat pragul de 4,58 lei, însă la finalul intervalului tranzacţiile s-au realizat între 4,559 şi 4,564 lei, astfel că BNR a anunţat o medie de 4,56 lei.
Presiunea depreciativă asupra leului se va menţine şi în următoarele săptămâni, euro urmând să testeze pragul de 4,6 lei, în contextul în care factorilor interni li se adaugă cei externi, în primul rând criza politică provocată de preşedintele Trump.
Posibilitatea ca preşedintele SUA să fie suspendat sau chiar demis, după ce acesta l-a demis pe James Comey, directorul FBI, iar la scurt timp a făcut ”confidenţe” top secret unor oficiali ruşi, a provocat deprecierea rapidă a dolarului. Cursul acestuia a scăzut la finalul perioadei la 4,0774 lei, minim al ultimelor mai mult de şase luni, când cotaţiile din piaţă au coborât până la 4,059 lei.
După ce s-a apropiat de pragul de 1,10 franci/euro, moneda elveţiană a încheiat intervalul la 1,088 – 1,092, astfel că media ei a fluctuat între 4,1540 şi 4,1971 lei.
Perechea euro/dolar a urcat de la 1,0923 la 1,1234 dolari, nivel care nu a mai fost atins din 9 noiembrie, după alegerile prezidenţiale din Statele Unite.
Scăderea precipitată a monedei americane a fost însoţită de creşterea preţului unciei de aur pe piaţa specializată de la Londra la 1.252 dolari, la fixingul de vineri seară.

Analiza cuprinde perioada 16 – 22 mai