Locurile de joacă din Craiova, tobogane deja sparte şi gunoaie la fiecare pas

Felul în care au ajuns să arate o parte dintre locurile de joacă din Craiova, într-o perioadă nu foarte mare de când au fost modernizate, indică faptul că locuitorii urbei şi, culmea, chiar părinţii habar nu au să păstreze ceea ce municipalitatea a reuşit să aducă la normalitate în urmă cu patru ani. Tobogane şi leagăne pe alocuri crăpate din cauza utilizării necorespunzătoare, căluţi smulşi din şuruburi, aparate de fitness devenite nesigure, acestea sunt o parte dintre „reuşitele” craiovenilor. Aceştia ar trebui să ştie că dacă nu vor îngriji ceea ce li s-a făcut, vor ajunge din nou în situaţia de a-şi duce copiii la locuri de joacă necorespunzătoare, autorităţile locale neavând în plan achiziţii în acest sens.

0

Au cerut spaţii de joacă noi pentru copiii lor, iar acum calcă în picioare, la propriu şi la figurat, tot ceea ce înseamnă tobogane, leagăne, tiribombe sau diverse echipamente pentru activităţi specifice copilăriei. Pe lângă faptul că au umplut nisipul sau covoarele de protecţie pentru copii cu mucuri de ţigară sau cu pahare din plastic sau carton, mămicile şi tăticii craioveni participă practic la distrugerea mobilierului de joacă. Evident, nu este cazul să generalizăm, dar majoritatea dovedeşte faptul că realitatea este una extrem de tristă.

Echipamente folosite după ureche, sub ochii părinţilor

Dacă luăm la pas locurile de joacă din Craioviţa, spre exemplu, nu este spaţiu unde să nu constatăm echipamente cu defecţiuni. Fie că nu respectă categoria de vârstă şi vezi copil de 13 ani urcat pe acele tiribombe cu lanţuri destinate copiilor mici, fie că efectiv calcă în picioare toboganele urcându-se în sens invers pe ele sau că dau cu balansoarele de pământ de auzi din partea cealaltă a cartierului, acestea sunt practicile des întâlnite în spaţiile de joacă. Grav este că aceşti copii sunt însoţiţi de mămici sau de taţi care nu se sinchisesc în a-i explica fiului sau fiicei cum se utilizează, de fapt, un astfel de echipament de joacă. Mai mult, în cazul în care o altă persoană îi trage de mânecă, tot ei devin ofensaţi şi dornici de conflicte ca la uşa cortului.

Mucuri de ţiagară, coji de seminţe şi materii fecale de la câini

O altă mare problemă a acestor parcuri este, aşa cum a precizat şi directorul RAADPFL Craiova, Aurelia Filip, curăţenia. Cei care dau cu mătura, poate chiar şi de patru ori pe zi într-un singur spaţiu, ajung să adune saci întregi de sticle din plastic, pahare de cafea, diverse ambalaje şi mucuri de ţigară. Coşurile de gunoi, amplasate chiar sub nasul cetăţenilor, au devenit astfel piese de decor. Cojile de seminţe nu vor dispărea niciodată din jurul băncuţelor situate în preajma locurilor de joacă, iar gărduleţele din lemn ajung constant obiecte pe care elevii îşi varsă nervii, lovind în neştire cu picioarele. Proprietarii de câini participă şi ei la crearea unui peisaj dezastruos, spaţiul verde şi chiar zonele cu nisip pentru cei mici fiind invadate cu materiile fecale ale animalelor. Autorităţile vor interveni pe această direcţie şi, potrivit Aureliei Filip, după o campanie de informare, dacă cetăţenii vor continua să-şi plimbe câinii fără punguţă şi lopată, se va trece la amenzi. Rămâne de văzut câţi dintre craioveni vor da dovadă de respect. Spunem acest lucru pornind de la exemplul acţiunilor întreprinse împotriva celor care obişnuiesc să manânce seminţe pe băncile din parcuri sau din Grădina Botanică. Şi atunci, au fost câteva momente de linişte, după care craiovenii au continuat să-şi exerseze lipsa bunului simţ.

Fără noi achiziţii în plan

Având în vedere toate aceste acţiuni lipsite de bun simţ, spaţiile de joacă din Craiova vor avea grav de suferit. Municipalitatea va interveni cu mici reparaţii, dacă se va mai putea, dar găurile din tobogane, lanţurile rupte sau căluţii desprinşi din şuruburi şi sparţi pe alocuri, toate acestea nu vor mai fi foarte sigure pentru copii. Aici intervine şi un aspect financiar, municipalitatea nemaiavând în plan noi achiziţii de acest fel, un factor destul de motivant pentru păstrarea a ceea ce există la ora actuală. De precizat că echipamentele montate în anii 2013 şi 2014 au costat circa 12 milioane de lei şi au fost montate în toate cartierele oraşului.