Agent Green solicită autorităţilor introducerea unui sistem de trasabilitate care să prevină pătrunderea ilegală a lemnului pe piaţa globală
Lemn din păduri virgine, amestecat în depozite, ajunge la marile firme de procesare

Agent Green publică o nouă investigaţie care arată că, în depozite de lemn din România, buştenii nu sunt sortaţi după provenienţă, ci după nevoile clienţilor. De aceea, fabricile de procesare precum cele ale Holzindustrie Schweighofer, dar şi ale altor mari firme, pot ajunge cu uşurinţă să achiziţioneze chiar şi lemn din păduri virgine sau parcuri naţionale, fără să ştie. Mai departe, lemnul ajunge în peste 80 de ţări cu certificat FSC (Forest Stewardship Council), însoţit de o etichetă în care consumatorii au încredere.

0
1210

„În acest moment, în România nu există niciun sistem de trasabilitate care să prevină lemnul ilegal sau din păduri virgine şi parcuri naţionale să ajungă pe piaţa globală. Aplicaţia Inspectorul Pădurii este doar un plus de transparenţă, nimic mai mult”, a spus Gabriel Păun, preşedintele Agent Green. Singurul element de identificare care ar putea să asigure trasabilitatea lemnului este numărul de APV (Actul de Punere în Valoare). Acest număr este unic pentru toţi arborii exploataţi într-o pădure în urma unei autorizaţii date pe un volum maxim stabilit cu precizie. Baza de date SUMAL de la Ministerul Mediului conţine aceste date, însă aplicaţiile sale „Radarul Pădurilor“ şi „Inspectorul Pădurii“ nu sunt concepute pentru asigurarea trasabilităţii până la produsele finite şi cu atât mai puţin dacă buştenii trec pe la depozite. „Ar fi un început bun dacă s-ar marca APV-ul pe cioate, pe buşteni, pe fiecare piesă şi apoi pe ambalajul sau produsul finit. Mai sunt şi alte metode pentru a dovedi trasabilitatea, dar deocamdată această problemă cheie nu se vrea a fi rezolvată nici la guvern, nici la corporaţii”, a adăugat Păun.

Autorităţile rămân indiferente
Agent Green a purtat discuţii pe tema trasabilităţii atât cu Ministerul Mediului, cât şi cu Holzindustrie Schweighofer, încă din anul 2014. „Anul acesta, oficialul pe păduri al ministerului mi-a spus clar în faţă că trasabilitatea nu este treaba instituţiei pe care o reprezintă, iar anul trecut Schweighofer ne-a spus că preferă să se bazeze pe certificatul FSC pe care firma încă îl deţinea. Acum, după alegeri, ministrul aflat într-o gravă eroare pleacă, iar Schweighofer a rămas fără certificatul FSC. Noua conducere de la minister va trebui să acorde prioritate problemei trasabilităţii, pentru că, din punct de vedere legal, aceasta este exclusiv în sarcina sa. Până atunci, Schweighofer şi alţi mari procesatori trebuie să pună pe picioare un sistem voluntar de trasabilitate. Altfel vom dezbate problema tăierilor ilegale până vom rămâne fără păduri”, a încheiat Păun.

Amestecarea lemnului în depozite este o practică tolerată
Investigatori ai organizaţiei de mediu au vizitat depozite din toate regiunile geografice ale ţării şi au constatat că amestecarea lemnului în depozite este o practică tolerată şi comună. În cele mai multe cazuri, investigatorii au observat că nu există niciun sistem „due-diligence” în depozite, ceea ce contravine grav Regulamentului European EU TR aplicabil şi în România din anul 2013. În anul 2015, Agent Green a făcut plângere la Comisia Europeană din cauză că România este incapabilă să prevină ca lemnul ilegal să intre pe piaţă. Comisia a demarat la acea vreme procedura de infringement împotriva României. Ministerul Mediului a reuşit în anul 2016 să convingă Comisia că totul este în regulă în România, iar infringementul a fost clasat. „Avem suspiciunea că ministerul nu a spus tot adevărul Comisiei Europene. De aceea vom face o nouă plângere formală şi vom prezenta adevărata situaţie la Bruxelles“, a încheiat Păun.