Bărăşti, studiu de caz
În urmă cu 20 de ani, în cele şase sate ale comunei Bărăşti locuiau peste 3.000 de persoane. Acum nu-şi mai duc viaţa aici decât vreo 1.300, după cum susţine edilul comunei, Virgil Gealapu. „Tinerii au plecat din sat în ţară sau chiar în afară să-şi facă un rost. Foarte puţini dintre ei se mai întorc. Cei care o fac vin după ce ies la pensie, când nu mai sunt în putere. Unii nu mai pot să se ajute nici pe ei, dar să mai contribuie la bunul mers al societăţii sau să-şi mai aducă, într-un fel sau altul, contribuţia la bunul mers al acesteia. Când am venit primar, în comună locuiau 3.300 de oameni, acum mai sunt 1.300. Anual înregistrăm 50-60 de decese şi doar 4-5 naşteri. În acest ritm, comuna va dispărea în scurt timp, dacă nu se fac politici care să conducă la repopularea satelor”, ne-a declarat edilul. El a precizat că în ultimul an administraţia locală a fost nevoită să intervină pentru a înmormânta 15 persoane, fie că acestea nu mai aveau pe nimeni, fie că familia era prea săracă pentru a-i face celui decedat obiceiurile, conform tradiţiei. „Nu puteam să-i lăsăm neînmormântaţi. Am intervenit şi am acordat ajutor de urgenţă pentru a putea să-i pregătim pentru ultimul drum şi să le facem cele necesare”, a mai susţinut edilul.
Campioană într-un top nedorit
Comuna Bărăşti ocupă un loc fruntaş în topul localităţilor îmbătrânite. Peste 60% din populaţie a depăşit 60 de ani. Nici din punct de vedere financiar oamenii nu stau bine, cei mai mulţi se descurcă greu având la dispoziţie un venit de doar 450 de lei. Strategiile antisărăcie fluturate de autorităţi nu au ajuns şi la Bărăşti, niciunul dintre cei săraci şi bătrâni nu beneficiază de vreun program social. Doar primarul le mai duce grija şi le trimite în sprijin unul dintre beneficiarii Legii 416. „Sunt amărâţi şi mă doare sufletul de ei când ştiu cât de greu le este să facă faţă nevoilor de zi cu zi. Puteri nu mai au, banii pe care-i primesc, după o viaţă muncită la CAP, abia de le ajung de mâncare… Sănătatea cu ce să şi-o mai trateze, curentul cu ce să-l mai plătească şi de unde bani să mai plătească oameni care să-i ajute la treburile gospodăreşti? Le mai trimit de la primărie câte un om de la Legea 416 să-i ajute. Îi am astfel organizaţi încât fiecare se ocupă de câte unul dintre bătrânii cei mai amărâţi. Merg la ei, le fac cumpărăturile, le aduc apă, le dau zăpada şi le sparg lemnele iarna”, a mai spus edilul comunei Bărăşti.
Altă Mărie, aceeaşi pălărie, doar că mai aranjată
Situaţia stă ceva mai bine în mediul urban, dar nu suficient încât autorităţile să stea liniştite. Bine nu se stă nici aici când vine vorba de servicii oferite vârstnicilor. Şi totul din cauza banilor. Ca să vă daţi seama de situaţia existentă în oraşele şi municipiile din Olt, vă informăm că la Slatina, unde e ceva mai bine decât în restul localităţilor urbane, avem doar şapte asistenţi sociali. Din când în când, o mână de ajutor bătrânii mai primesc şi din partea asistentului comunitar, care are ca primă sarcină să vegheze la situaţia existentă în rândul comunităţii de rromi, sau de la unii din cei 34 de asistenţi ce au în grijă persoanele cu handicap sever.
Pentru unii dintre vârstnici, cea mai bună soluţie o reprezintă internarea într-unul din centrele de îngrijire şi asistenţă socială. Doar că numărul de locuri în aceste instituţii este limitat, iar pentru a prinde un loc se aşteaptă chiar şi câţiva ani. Se aşteaptă ca unul dintre locatarii acestor aşezăminte să ajungă la ceruri pentru a se elibera un loc.
Legea permite, dar nu ajută
Potrivit legislaţiei în vigoare, administraţiile locale pot asigura îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice aflate în situaţia de dependenţă socio-medicală, angajând personal prin plata cu ora, fracţiuni de normă sau normă întreagă, în funcţie de perioada de îngrijire necesară vârstnicilor. Cu toate acestea, potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, din păcate, nicio primărie din Olt nu a făcut-o. „Prima instituţie care trebuie să răspundă nevoilor persoanelor vârstnice este primăria pe raza căreia acestea au domiciliul. Autorităţile locale pot acorda servicii comunitare precum îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu sau într-un cămin pentru persoane vârstnice, centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporară, apartamente sau locuinţe sociale, precum şi altele asemenea. Totul se face prin serviciul social sau cu ajutorul unor furnizori de astfel de servicii, pe baza unor convenţii sau parteneriate, cu ajutorul angajaţilor sau al voluntarilor”, a susţinut Rădiţa Piroşca, director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt.
Dispoziţii ignorate
Conform unui raport al instituţiei amintite, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei este vizibil în 12 comune în care ponderea persoanelor vârstnice este între 25% şi 35% (Băbiciu, Bucinişu, Cezieni, Corbu, Crâmpoia, Cungrea, Gostavăţu, Icoana, Mihăeşti, Sârbii Măgura, Sprâncenata, Tătuleşti), în 7 comune – Bobiceşti, Coloneşti, Izbiceni, Pleşoiu, Seaca, Sâmbureşti, Teslui – ponderea depăşeşte 35% şi ajunge până la 50%, iar la Bărăşti, Leleasca şi Topana mai mult de jumătate din populaţie a împlinit 60 de ani. Potrivit aceluiaşi raport, doar în localităţile monitorizate, 3.414 persoane vârstnice au un grad mare de dependenţă în îngrijirea personală şi în derularea activităţilor cotidiene, iar persoanele care locuiesc singure sunt în număr de 1.267. Aproximativ jumătate din numărul persoanelor vârstice din județul nostru, respectiv 15.318 persoane, au nevoie de sprijin pentru derularea de activităţi gospodăreşti, iar 6.675 de persoane locuiesc singure şi necesită atenţie periodică şi totodată ajutor. În acest sens, au fost recomandate servicii de îngrijire la domiciliu unui număr de 34 de localităţi din judeţul Olt (Scorniceşti, Băbiciu, Bărăşti, Bobiceşti, Bucinişu, Coloneşti, Corbu, Crâmpoia, Cungrea, Deveselu, Dobrosloveni, Dobrun, Grădinari, Icoana, Leleasca, Mihăeşti, Osica de Sus, Poboru, Rusăneşti, Sîrbii Măgura, Scărişoara, Seaca, Sâmbureşti, Sprâncenata, Stoeneşti, Stoicăneşti, Tătuleşti, Teslui, Topana, Vădastra, Vădăstriţa, Vitomireşti, Vulpeni).
Până se vor ocupa de treabă, fac strategii
Pentru combaterea riscului de excluziune socială şi creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, în conformitate cu Strategia judeţeană de dezvoltare a serviciilor sociale în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului pe termen mediu (2012 – 2016), prefectul Silviu Neacşu a dispus să se acorde atenţie cu prioritate modernizării şi îmbunătăţirii serviciilor sociale existente şi dezvoltării serviciilor din cadrul DGASPC Olt, în timp ce pe termen lung (2017 – 2021) accentul să fie pus pe diversificarea serviciilor şi dezvoltarea de servicii la nivel local. Legea prevede că persoana vârstnică aflată în una din următoarele situaţii: nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane, nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii, nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare, nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată şi se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile socio-medicale, din cauza bolii ori stării fizice sau psihice, să beneficiaeze de servicii comunitare la domiciliu.
