Fostul şef al Securităţii comuniste, Iulian Vlad, primit cu osanale la Vâlcea

Adrian Buşu, vicepreşedintele CJ Vâlcea, la o lansare de carte: „Pentru judeţul nostru este o onoare deosebită să îi avem în mijlocul nostru pe oamenii care au făurit, la un moment dat, România modernă”.

0

Într-o sală ticsită cu foşti şi actuali securişti care veniseră să-l vadă pe celebrul comandant al Securităţii comuniste, generalul Iulian Vlad, a avut loc, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, lansarea cărţii „Factorul intern. România în spirala conspiraţiilor”. Cartea, scrisă de şeful de cabinet al lui Vlad, generalul Aurel Rogojan, semnalează tehnicile de control asupra ţărilor supuse „noii colonizări mondiale”, din care România nu lipseşte. În acelaşi timp, încearcă şi o reabilitare subtilă a celui care a condus fostul Departament al Securităţii Statului.
Evenimentul, care propunea teme grave şi incitante, a degenerat însă într-o tiradă de laude groteşti – din păcate şi din partea unor oficiali ai judeţului Vâlcea – faţă de generalul Vlad; un personaj asupra căruia, până când istoria va demonstra contrariul, planează suspiciunea că ar fi comandat mişcarea securisto-teroristă din decembrie 1989, când au murit aproape 1.200 de oameni.

Buşu: „Am un cult deosebit pentru domnul general Vlad, vă rog să îmi permiteţi să mă înclin în faţa dumneavoastră!”
Prezent la eveniment în calitate oficială, vicepreşedintele Consiliului judeţean Vâlcea, Adrian Buşu, un pasionat de istorie, a paralizat sala cu un discurs elogios însoţit de plecăciuni repetate în faţa celui a fost, totuşi, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru genocid. Buşu l-a descris pe Iulian Vlad ca pe o persoană providenţială, făuritoare a… României moderne! O atitudine lipsită de tact, prin care a răsucit cuţitul într-o rană veche de 27 de ani:
„Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor!
În numele Consiliului Judeţean Vâlcea, al domnului preşedinte Constantin Rădulescu, al meu personal, vă rog să îmi permiteţi să adresez un salut plin de respect invitaţilor noştri, domnului general Iulian Vlad, domnului general Aurel Rogojan şi echipei care i-a insoţit. Pentru judeţul nostru, este o onoare deosebită să-i avem în mijlocul nostru pe oamenii care au făurit, la un moment dat, România modernă şi au vegheat ca această Românie modernă să nu se destrame. Îi spuneam domnului general Iulian Vlad, înainte de a intra în această sală, că dacă aş fi fost plecat undeva, departe, veneam şi pe jos la acest eveniment! Am un cult deosebit pentru acest om care a demonstrat că în serviciile secrete româneşti s-a făcut activitate profesionistă. Şi am fost mândru că şi înainte de 1989 se temeau unii de noi şi nu intrau în România ca într-un stat lipsit de apărare, iar după 89, când profesioniştii din serviciile secrete româneşti au fost obligaţi să aibă alte preocupări decât cele normale, s-a văzut unde am ajuns. Domnilor generali, eu nu sunt un specialist în serviciile de informaţii şi din această cauză consider o impietate ca eu să evaluez activitatea dumneavoastră. Însă, ca simplu cetăţean, ca român, vă spun că aţi rămas în mentalul colectiv. Că şi copilul meu ştie cine a fost generalul Iulian Vlad şi cine a fost generalul Rogojan. Pentru că sunt mândru, ca roman, că existaţi, că aţi putut să impuneţi ca România să fie privită ca un stat care stă în picioare şi nu în genunchi, şi care ne-aţi învăţat că indiferent prin ce vremuri vom trece, ideea de românism, de naţionalism, nu trebuie să piară niciodată. Pentru acest lucru, vă rog să-mi permiteţi să mă înclin în faţa dumneavoastră. Este o onoare pentru noi şi vă mulţumim încă o dată. Un ultim cuvânt pentru domnul colonel Predişor (n.r.colonel în rezervă, organizatorul evenimentului): sunt onorat de relaţia de prietenie cu dumneavoastră, domnule Predişor, şi trebuie să vă spun un singur lucru. M-aţi surprins cu această manifestare pe care aţi organizat-o impecabil. Dacă vreodată vreţi să vă lansaţi în politică, vă stau la dispoziţie”, şi-a încheiar cuvântul Buşu, membru ALDE, candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile din decembrie.

„Sunt onorat că aţi ajuns în oraşul Domniei Mele”
Penibilul a atins cote alarmante în momentul în care a vorbit celebrul “Nea Nae Dinescu”, preşedinte a ceea ce se numeşte pompos „Academia Olimpică Română – Filiala Vâlcea”.
„Sunt onorat că aţi ajuns în oraşul Domniei Mele, aşa cum a declarat marele Voievod Mircea cel Bătrân, în urmă cu 728 de ani, când din cancelarie a plecat spre cele patru zări un hrisov în care se scria: Râmnicu Vâlcea, oraşul Domniei Mele.(…) Domnilor generali, în momentul când prietenul meu, Grigore Predişor, mi-a dat telefon în urmă cu zece zile pentru a mă anunţa de această minunată lansate de carte, pe care, aşa cum spunea şi domnul Rotaru, nu am avut timp să o citim, m-am bucurat foarte mult”.
Şi, în timp ce din sală se auzea „stai, bă, jos!”, Nea Nae, cu un băţ din lemn în mână, îndreptat spre un panou, i-a reamintit lui Rogojan cine este, dacă uitase cumva: (…) „Vă rog să îmi permiteţi ca în aceste momente, domnule general Rogojan, domnule general Iulian Vlad, dar în mod deosebit asistenţei, să prezint câteva repere cu ocazia prezentării şi lansării de carte. Aveţi aici fotografia domnului general, autorul acestei cărţi şi al atâtor cărţi care au văzut lumina tiparului în ultimii ani şi prima pagină a cărţii respective…” La un moment dat, cineva a cedat nervos. Aşa că s-a ridicat şi i-a spus lui Nea Nae să tacă: „Vă rugăm să încheiaţi, noi am venit aici să-l ascultăm pe domnul general Vlad”.
Deşi huiduit, Dinescu nu s-a lăsat cu una, cu două: într-un vacarm îngrozitor, i-a oferit generalului Vlad un ordin, în numele „Academiei”. Au urmat alte luări de cuvânt, alte laude, alte distincţii.

Rogojan: “Poate că Vâlcea s-a cam întrecut pe sine!“ Totuşi, cine-a tras?
Total surprins, autorul, cărţii, generalul Rogojan, nu s-a putut abţine să nu remarce: „Prin tradiţie, evenimentele editoriale sunt prilejurile în care vorbitorii aduc laudatio autorului şi operei. Din acest punct de vedere, poate că Vâlcea s-a cam întrecut pe sine”.

Epilog: La câteva sute de metri de locul în care se desfăşura acest eveniment, există o troiţă dedicată celor care au murit în 1989. În fiecare an, de 22 decembrie, nişte mame îndurerate, cu o lumânare aprinsă în mână şi un boţ de colivă în coş, întreabă, în van, cine le-a omorât copiii. Îşi va asuma cineva asta vreodată?

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ