.
Dintre toți cei vizați de măsurile de austeritate demarate de Guvern, doar cei din administrația locală au scăpat, pachetul care îi privește fiind retras subit de pe ordinea de zi a Cabinetului Bolojan.
Este însă vorba numai de un scurt răgaz, masurile de austeritate pentru primării și consilii județene urmând a fi adoptate peste două zile, într-o ședință pe care Guvernul o desfășoară duminică.
„Am încheiat o ședință de guvern extraordinară, în care pe ordinea de zi, au fost cinci din cele şase pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de a șaselea, pachetul pentru administrație publică, urmează să fie discutat duminică, când, foarte probabil, vom avea o nouă ședință de guvern, în așa fel încât să urmeze și acest domeniu procedura de asumare a răspunderii pentru ca, la finalul săptămânii viitoare, toate cele șase pachete să poată fi adoptate. În primul rând, a fost discutată componenta legată de pensiile magistraților; a doua componentă discutată a fost pachetul pe sănătate; cea de a treia componentă – companiile de stat; a patra componentă – autoritățile autofinanțate: ASF, ANCOM, ANRE; și cea de a cincea – componenta de fiscalitate/insolvență. Toate aceste componente sunt absolut necesare pentru a pune în practică politici publice care să facă să avem un stat mai sănătos, un stat eficient, un stat care respectă munca”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la finalul ședinței de guvern de astăzi.
Magistrații, primii „austerizați” dintre bugetari
Dacă primarii și subordonații acestora au primit două zile de respiro, magistrații nu au fost atât de norocoși, măsurile care îi privesc fiind primele dezbătute și adoptate de Executiv.
„Acest proiect de lege rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența justiției, fiind conștienți de importanța magistraturii într-un stat. Prima dintre ele este pensionarea la o vârstă a unei maturități profesionale, care nu mai poate continua. Acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani. Cel de al doilea aspect, care este rezolvat în acest proiect de lege, este valoarea pensiei în magistratură. Și aici am avut o situație anormală. Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000 – 25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 – 600 de euro care este în România. În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate. Cea de a treia componentă, care nu este rezolvată de acest pachet, dar care trebuie și aceasta clarificată cât mai repede posibil, este un sistem de salarizare clar; pentru că, pe actualul sistem de salarizare interpretabil, am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați legate de salarii și de diferite aspecte care țin de discriminare, inechități, calcule procentuale, s-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare. Și mai sunt, încă, cam tot atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.