Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a decis eliminarea, începând cu 1 august, indemnizațiile acordate membrilor Autorităților Teritoriale pentru Ordine Publică (ATOP), măsură ce vizează reducerea cheltuielilor bugetare. Decizia, anunțată de ziarul Libertatea, se înscrie în eforturile mai ample ale Executivului de a tempera deficitul, prevăzut pentru finele anului la aproximativ 8 % din PIB.
Indemnizațiile primite de membrii ATOP variau foarte mult de la un județ la altul, fiind cuprinse între câteva sute și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori. Existau însă și județe unde un membru ATOP primea chiar și 3.000 de lei net pentru o singură ședință lunară. Eliminarea acestor sinecuri trimite un mesaj political dur: nimeni nu este protejat dacă statul intră pe „dietă“. Pentru că este evident faptul că tăierile de la nivelul ATOP-urilor anticipează restructurări mai profunde, pe care guvernul le va angaja în pachetul următor.
O cheltuială complet inutilă
România a înregistrat în 2024 un deficit record de 9,3 %, cel mai ridicat din UE, astfel că noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, a fost nevoit să vină cu măsuri urgente de a reduce cheltuielile statului și de a mări încasările la buget. Guvernul, care și-a asumat deja răspunderea pe primul pachet fisccl, pregătește acum un nou pachet de măsuri, promițând că va aplica reducerile de cheltuieli fără a afecta însă capacitatea instituțiilor statului de a oferi servicii contribuabililor. Iar tăierea indemnizațiilor membrilor ATOP reflectă foarte bine această abordare. Mai exact, decât să taie din servicii esențiale, guvernul elimină costurile cu angajați și instituții care nu-și pot justifica pe deplin existența. „Există o autoritate județeană de ordine publică ce se numește ATOP, prescurtat, în jargonul administrativ. Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic”, afirma însuși Ilie Bolojan.
Pachetul 2, tot prin asumare
După tăierea sinecurilor ATOP, Executivul pregătește și alte măsuri, precum limitarea la un singur Consiliu de Administrație/Consiliu de Supraveghere per persoană; limitarea câștigurilor unor membri CA/CS; impozitarea suplimentară de 20% pe veniturile membrilor CA/CS (pe diferența dintre îndemnizația actuală și cea a președintelui țării). Pachetul de legi va fi prezentat și susținut prin asumare de răspundere în Parlament, măsură care a provocat proteste din interiorul sistemului public. Strategia guvernului este clară: progrese vizibile, pași concreți către austeritate asumată, într-o Românie cu un deficit care, anul acesta, a devenit o povară pentru întreaga societate și pentru relația cu Bruxelles-ul. Guvernul speră astfel să restabilească disciplina fiscală și încrederea creditorilor europeni și ai piețelor financiare internaționale.