Șeful Guvernului și-a expus planul într-o conferință de presă susținută azi, precizând că miniștri din subordine vor detalia măsurile pe parcursul zilelor următoare, guvernanții lucrând în continuare la definitivarea unui pachet de măsuri cu care să convingă responsabilii europeni și să calmeze pe cât se poate agențiile de rating.
Iată principalele declarații ale lui Ilie Blojan:
Care sunt aceste măsuri de urgență, măsuri structurale pe care le supun atenției și pe care, mâine, miniștrii responsabili vi le vor detalia într-o conferință de presă care va fi organizată tot în această sală și veți putea primi toate detaliile, atât dumneavoastră, cât și cetățenii României. Așa cum am spus și săptămâna trecută, vom reașeza taxa pe valoare adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 și de 19%; cele două cote la care propunem reașezarea sunt cota de 11% și cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, așa cum a fost și până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică.
Propunem, de asemenea, ca și industria Horeca să rămână la acest nivel. Acest lucru se va face în așa fel încât în luna octombrie să se facă o analiză din care să rezulte dacă ne-au crescut încasările din această zonă. Dacă ele nu vor crește, în urma măsurilor care vor fi luate, atunci, cu siguranță, și această industrie are șanse mari ca de la sfârșitul anului să intre la cota ridicată. Toate celelalte componente vor fi la această cotă de 21%.
O a doua măsură de creștere a veniturilor este cea de creștere a accizelor. E o creștere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibili; la combustibili, la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România, în așa fel încât acest șoc să fie parțial atenuat. De asemenea, va crește și acciza pentru țigări.
Un al treilea element important este creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contributori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și practic, nu avem cum, cu aceste dezechilibre totale, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante. Prin urmare, măsurile propuse urmăresc creșterea numărului de contributori. Ele înseamnă două direcții: aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari, de peste 3.000 de lei, și eliminarea unor excepții, în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru. Ca să fac un calcul simplu: pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei, se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 și 3.000. Deci 10% pe 1.000, adică 100 de lei.
Un element important pe care îl avem în vedere este taxarea suplimentară a capitalurilor. Vom propune și vom adopta o măsură care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, de majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%. Toate celelalte măsuri pe care vi le-am precizat ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.
De asemenea, vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unul dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte de Europă și consider că pot contribui cu sume mai mari la veniturile bugetului de stat. De asemenea, vom suprataxa toate câștigurile din jocurile de noroc, în așa fel încât să încasăm cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri.
În ceea ce privește aspectele care țin de limitarea cheltuielilor și de luarea unor măsuri structurale, vom propune o măsură temporară și anume ca și anul viitor pensiile și salariile din sectorul public să rămână plafonate. A fost o majorare foarte mare în 2024, de peste 20% în cazul salariilor, de peste 30% în cazul pensiilor, pe care nu o mai putem suporta ca nivel de indexare. Această măsură va fi exclusiv pentru anul viitor.
În ceea ce privește alte cheltuieli structurale, cum sunt cele din educație, vom propune creșterea normei didactice cu 2 ore față de ceea ce avem astăzi în învățământul preuniversitar și în învățământul universitar. Asta înseamnă că din cele 40 de ore pe săptămână pe care un cadru didactic trebuie să le petreacă la școală sau pentru școală, în loc de 16 ore la clasă va preda 18 ore, în loc de 18 ore ar urma să predea 20 de ore. Aceasta nu influențează, deci nu afectează drepturi salariale din educație, dar se vor reașeza numărul de ore predate. Va fi un efect financiar. Numărul de ore care sunt astăzi la plata cu ora care, calculate norme, înseamnă peste 30.000 de norme didactice, va fi mult mai redus – foarte probabil se va reduce la jumătate și, pe ansamblu, statul, într-adevăr, va face niște economii care vor fi direcționate tot către zona de educație în anii următori.
Un alt aspect ține de reforma burselor. Știu că nu este o chestiune populară, dar trebuie să fim din nou corecți. În ultimii ani, așa cum am spus, a fost o creștere care nu poate fi suportată a burselor, mai ales pentru elevi. Gândiți-vă că acum trei ani de zile aveam o sumă totală pentru burse pe România de 188 de milioane de lei și anul trecut, și evident și anul acesta, am ajuns la o sumă care înseamnă 4,7 miliarde de lei. Deci, este o creștere de zeci de ori și, în afară de faptul că este o sumă foarte mare pe care nu ne-o putem permite, gândiți-vă, deci, aproape 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor, am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, adică peste 9,50, dar care la Examenul de Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau, mai rău, nu-și iau Bacalaureatul. Sigur, se pune întrebarea când a fost notarea corectă la Bacalaureat sau la o clasă în care toată lumea sau foarte mulți aveau burse de merit? Nu mai știm ce înseamnă meritul. La fel stau lucrurile și la celelalte burse, burse de reziliență, și vom rămâne, deci, cu cele două burse care se cuvine să rămână, bursele de merit, dar acordate pe merit într-un număr limitat. Gândiți-vă la premiile pe care le luam, cei care am prins alte vremuri, iar cele sociale vor fi, într-adevăr, alocate pe criterii care țin de sprijinirea copiilor, care provin din familii defavorizate.
Acestea sunt principalele elemente care țin de pachetul care va fi prezentat în cursul zilei de mâine și pe care miniștrii de linie, tot în această sală, o să vi-l detalieze și vă vor răspunde la toate întrebările.
În etapa a 2-a, până la sfârșitul lunii iulie, vom veni cu completări care țin de câteva elemente foarte importante legate de pensiile speciale, care este jalon din PNRR, de reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor și reorganizări, gândiți-vă la ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvențiilor și asigurarea transparenței și performanței acestor companii, reforma cheltuielilor la nivelul administrației publice locale, reanalizarea unor sporuri care sunt aplicate în cascadă; avem ministere care și-au aplicat sporuri de câte 50-45 % și, practic, prin două operațiuni și-au dublat salariile – dar n-ar fi fost asta problema dacă apelurile de proiecte pe fonduri europene ar fi fost lansate la timp, dar nu sunt lansate la timp, dacă evaluarea proiectelor s-ar fi făcut repede și nu ar fi fost întârzieri și dacă absorbția fondurilor europene la final ar fi într-un grafic care să ne asigure confortul că le vom absorbi pe toate până la finalul acestei perioade, dar nu suntem în această situație.
De asemenea, tot în acest pachet vom actualiza redevențele și va valorifica mai bine activele statului. La acest al doilea pachet vom lucra în următoarele două săptămâni, se lucrează și în prezent, dar ne-am concentrat pe acest prim pachet, în așa fel încât să venim cu aceste completări și practic, să luăm măsurile care sunt necesare, pe de o parte, pentru a răspunde acestei urgențe de a recâștiga încrederea piețelor pentru o țară stabilă economic, prin adoptarea acestor măsuri, care, așa cum am spus, parțial dintre ele sunt temporare. Și în condițiile în care la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care ne ducem: creșterea de venituri, scăderea de cheltuieli se încadrează în estimările pe care ni le-am asumat ca țară, înseamnă că vor putea fi reanalizate în așa fel încât să fie stabilite pe termen lung, într-o variantă predictibilă. Cel de al de-al doilea pachet vine să îndeplinească jaloane care sunt obligatorii, pentru a putea absorbi fonduri europene și, de asemenea, să corecteze nedreptăți și acumulări negative, pentru ca românii să vadă că nu doar administrăm, ci corectăm lucrurile, pentru a genera încredere, pentru a pune România, din nou, pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea şi speranța cetățenilor noștri. Pentru a pune în practică acest pachet, este evident că în liniile a doua şi a treia e nevoie de o altă abordare și astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea domnului ministru de finanțe, în așa fel încât, stabilind criterii de performanță, să combatem atât evaziunea fiscală, dar să luptăm de pe toate pozițiile și pentru cheltuirea corectă a banilor publici și pentru combaterea fraudării acestora.