În cadrul unor întâlniri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene, printre care comisarul pentru energie Dan Jørgensen și coordonatorul PNRR la nivel european Celine Gauer, Sebastian Burduja a apărat dreptul României la o tranziție echilibrată, care să țină cont de realitățile economice și energetice ale țării. „Am spus clar și răspicat: securitatea noastră energetică și stabilitatea economică a țării noastre sunt esențiale pentru succesul proiectului european și pentru întreaga regiune. România trebuie să aibă o tranziție energetică corectă“, a anunțat Burduja printr-o pe Facebook. Ministrul a explicat că România nu poate închide centralele pe cărbune fără a avea alternative funcționale. În caz contrar, țara noastră ar deveni dependentă de importuri din alte state, precum Serbia și Bulgaria, unde energia este produsă tot pe bază de cărbune. „Închiderea centralelor românești pe cărbune fără a pune nimic în loc ar crea o criză majoră și nu ar rezolva practic nimic. Am fi nevoiți să apelăm la și mai multe importuri, din Serbia, Bulgaria etc., iar energia produsă acolo este în bună măsură bazată pe cărbune. Nu există nicio logică pentru a permite asta“, a explicat ministrul.
Pentru a evita acest scenariu, Burduja a solicitat sprijin și flexibilitate din partea Comisiei Europene, astfel încât România să poată continua dezvoltarea capacităților de producție și a infrastructurii necesare înainte de renunțarea la sursele convenționale.
România și-a depășit țintele de energie verde, dar are nevoie de timp pentru tranziție
Sebastian Burduja a subliniat că România și-a respectat deja angajamentele în ceea ce privește tranziția la energie verde. Țara noastră a atras miliarde de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea de parcuri solare și eoliene, sisteme de stocare a energiei și modernizarea rețelelor de transport. „Suntem hotărâți să trecem la energie curată, dovadă fiind miliardele de euro din bani europeni pe care le-am atras pentru parcuri solare, eoliene, baterii, rețele modernizate etc. Am făcut și vom face asta fără să ne distrugem industria, fără să pierdem zeci de mii de locuri de muncă și fără să punem în pericol securitatea energetică a românilor“, a precizat ministrul.
În plus, România este unul dintre statele care și-au redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană – cu peste 77% față de nivelul din 1990, depășind cu mult media UE de 31%. „România nu este o simplă cifră într-un raport! Și dacă ar fi, tot am fi pe plus“, a transmis Burduja oficialilor europeni.
Consens în țară
După discuțiile de la Bruxelles, ministrul Energiei a anunțat că România va transmite oficial către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propunerea de prelungire a termenelor de închidere a capacităților pe bază de cărbune. De asemenea, se va redacta o motivare extinsă care va fi prezentată Guvernului României și ulterior depusă oficial la Comisia Europeană. „În curând vom trimite și motivarea extinsă, pe care o voi prezenta Guvernului României. Urmează să depunem formal cererea la Comisia Europeană și să continuăm negocierile. Nu avem timp de pierdut“, a anunțat Burduja.
O decizie importantă în acest proces este faptul că toate instituțiile statului care și-au exprimat poziția susțin această inițiativă. Ministrul a remarcat că există o unitate rar întâlnită la nivel național, ceea ce arată importanța acestui demers pentru viitorul economic și energetic al României. „Este același mesaj pe care îl primesc de la voi, românii, zi de zi: România trebuie să-și valorifice resursele pentru a avea stabilitate și prosperitate și pentru a-și consolida poziția economică și geostrategică”, a transmis Burduja.
România, pilon de stabilitate energetică la granița UE
Pe lângă beneficiile economice și energetice pentru România, Burduja a evidențiat și rolul strategic pe care țara noastră îl joacă în regiune. Prin investițiile în infrastructura energetică și prin sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei, România contribuie activ la securitatea energetică a Europei de Est. „Noi suntem aici, la granița Uniunii Europene, în fața provocărilor reale ale momentului. Rusia este (tot mai) aproape. Pericolul e real. România trebuie să fie puternică și protejată! România cere respect și sprijin și le va primi“, a concluzionat Burduja.
Negocierile cu Comisia Europeană vor continua, iar România speră să obțină flexibilitatea necesară pentru a realiza o tranziție energetică inteligentă, fără a compromite siguranța economică și socială a țării.