Într-o postare pe Facebook, Burduja a afirmat că politicile de „înverzire“ ale UE, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor neadaptate realităților economice. El a menționat că, în 2024, UE a produs doar 3% din producția mondială de cărbune și a emis sub 5% din emisiile globale de dioxid de carbon, sugerând că eforturile europene ar putea avea un impact limitat la nivel global.
Ministrul a făcut referire la fostul președinte american Donald Trump, afirmând că acesta a demonstrat că democrațiile sunt puternice atunci când economiile lor sunt puternice, iar acest lucru se realizează prin producerea de energie sigură, accesibilă și abundentă. Burduja a evidențiat că România este lider în producția de gaze naturale și că centralele pe cărbune pot fi modernizate pentru a fi mai eficiente și cu emisii reduse. De asemenea, el a menționat parteneriatele strategice cu țări precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia pentru dezvoltarea programului nuclear românesc și finalizarea proiectelor hidroenergetice începute cu zeci de ani în urmă.
„Planul Verde“ al UE ignoră realitățile
Burduja a avertizat că birocrația și un „Green Deal“ care ignoră realitățile din teren pot împiedica România să devină motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei. El a făcut apel la o dezbatere solidă despre modul în care și dacă UE va continua „Green Deal“-ul în următorii ani, subliniind că europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar România poate oferi soluția printr-o producție masivă de energie care să conducă la prețuri mai mici și la o calitate a vieții mai bună pentru cetățeni. „România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi și pentru vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase și să punem capăt iluziei că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică!“, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Aceste declarații vin în contextul în care România se confruntă cu provocări în sectorul energetic, inclusiv solicitări din partea Comisiei Europene de a renunța la plafonarea prețurilor la energie și gaze. În octombrie 2024, Comisia Europeană a cerut României să elimine măsurile de plafonare a prețurilor, considerând că acestea distorsionează piața și descurajează investițiile în energie verde. În replică, Burduja a declarat că România pregătește un set de măsuri pentru a proteja consumatorii vulnerabili și pentru a asigura securitatea energetică a țării.
„Nu poți avea și securitate energetică și tranziție verde, dar și competitivitatea economică“
În plus, ministrul a subliniat că România se confruntă cu o „trilemă energetică”, având trei deziderate care nu se pot îndeplini întotdeauna simultan: securitatea energetică, tranziția verde și competitivitatea economică. El a afirmat că este esențial ca politicile energetice să fie adaptate la realitățile economice și sociale ale țării, pentru a asigura o tranziție echilibrată și sustenabilă.
Declarațiile lui Burduja au generat reacții diverse în rândul actorilor politici și economici din România și din Uniunea Europeană. Unii susțin necesitatea reevaluării politicilor europene în domeniul energiei, în timp ce alții avertizează asupra riscului de izolare și de nealiniere la obiectivele climatice globale. Dezbaterea rămâne deschisă, iar deciziile care vor fi luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra viitorului energetic al României și al poziției sale în cadrul Uniunii Europene.