Raed Arafat nu este Gheorghe Mărmureanu. În timp ce acesta este director onorific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, este șeful Departamentului pentru situații de urgență. Orice seism major întrunește condițiile unei situații de urgență. România se află printre statele europene cele mai expuse mișcărilor tectonice, așa cum Bucureștiul se află între primele 10 orașe ale lumii periclitate de cutremure. Cel din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, a pus la pământ capitala. Cutremurele din Turcia au repus pe tapet întrebarea ce s-ar întâmpla dacă?… Specialiștii în materie au întocmit un Plan Național de Management al Resurselor de Dezastre în care trag semnalul de alarmă: în România nu există o strategie coerentă a autorităților de consolidare a clădirilor vulnerabile în caz de cutremur. De aici preia ostilitățile șeful DSU, pe partea de intervenție postseism, în care spitalele mobile sau de campanie ar însemna mult mai mult decât orice spital ”la cutie”. Acest tip de spital, ca să fie funcțional la cutremur, trebuie să aibă toate echipamentele fixate, surse de apă, surse de curent, toate utilitățile funcționale. Deja am impresia că intrăm în țesătura unei proze SF. Întrezărim un asemenea spital mobil, pus la punct imediat după 1977, cu toate utilitățile funcționale, așteptând, ca prostu-n gară, garnitura seismică de aproape o jumătate de secol, când spitalele noastre, în intersezon seismic, suferă, ele însele, de dotări și de specialiști. Întrebați-i pe bolnavii de cancer, pe cei recenți, cei cu vechime sunt în altă parte. MApN dispune de trei astfel de spitale de campanie, existând și două proiecte europene în care suntem implicați: unul pe fonduri europene românești prin achiziția unui spital mobil de nivel II, iar celălalt ede tip EMT (Emergency Medical Teams). În cel mult doi ani, ne asigură punctual Raed Arafat, vor fi trei spitale mobile în Europa, dintre care unul va fi amplasat în România. Sunt convins că între timp s-a și luat legătura cu fizica pământului, nu care cumva să rupă Vrancea câtă vreme România nu e pregătită. După care – spitale mobile avem, Vrancea nu pleacă de acolo – , poftească seismul. Mi-a atras subit atenția nu atât spitalul mobil, cu toate funcționalitățile în regulă, spre deosebire de spitalul static, depășit, cât, noțional, spitalul de campanie. Îmi asum imaginativul. Și fricile. Pe vremuri, forma pluralului frici nu exista. Astăzi trăim adecvat frici etajate, ca blocurile de locuit. Frici de viruși. Frici de inflație și de scumpiri. Frici de ce e mai rău. Mie, cutremurul pe care șeful DSU îl așteaptă cu spitalele destinate viitorilor răniți îmi miroase de fapt a război.
